Mii de credincioşi la hramul Mănăstirii Bârsana

Mănăstirea maramureşeană de la Bârsana şi-a serbat hramul, "Soborul Sfinţilor 12 Apostoli". La sărbătoarea aşezământului monahal au fost prezenţi mii de credincioşi veniţi din toate colţurile ţării. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului şi de Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al eparhiei, înconjuraţi de un impresionant sobor de preoţi şi diaconi.

De "Soborul Sfinţilor 12 Apostoli", IPS Arhiepiscop Justinian şi PS Iustin Sigheteanul au slujit la Mănăstirea Bârsana din Maramureşul voievodal, cu ocazia hramului acestui aşezământ monahal de călugăriţe, condus de maica stareţă stavroforă Filofteia Oltean. La slujbă au participat mii de credincioşi de pe Valea Izei, Valea Vişeului, Valea Marei şi Valea Coşăului, precum şi credincioşi veniţi din toate colţurile ţării sau de peste hotare.

"Noi toţi avem un singur Dumnezeu în ceruri. Poporul român este un popor binecuvântat, iubit şi ajutat de Dumnezeu", a spus IPS Arhiepiscop Justinian.

Mănăstirea Bârsana este unul dintre cele mai cunoscute aşezăminte monahale maramureşene, loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi. Hramul mănăstirii adună oameni din toate colţurile ţării, dar şi de peste hotare, evenimentul fiind printre cele mai importante de acest gen din România.

"Aşezarea monahală de la Bârsana are o vechime istorică, în urmă cu şase secole existând aici un aşezământ monahal de călugări. După 1990 s-a reactivat mănăstirea, de data aceasta fiind mănăstire de călugăriţe, şi a evoluat impresionant din punct de vedere administrativ, dar şi duhovniceşte. Dacă în 1992 exista doar biserica, iată că astăzi sunt peste 12 clădiri în această incintă sacră, iar mulţimea credincioşilor de pe Valea Vişeului, din toate localităţile din Maramureşul voievodal, este impresionantă. Această sfântă mănăstire este un chivot al credinţei din Maramureş", a spus PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

La Bârsana a fost ultima Reşedinţă episcopală din Maramureş, până în 1937, când s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă a Maramureşului cu reşedinţa la Sighet, avându-l ca ierarh pe Gavriil Bârsana. Mănăstirea Bârsana a încetat să mai existe după 1791, când statul austriac i-a confiscat averea şi a predat-o Mănăstirii Cernok (de lângă Munkaci), iar ultimii călugări s-au retras la Mănăstirea Neamţ. În 1806, credincioşii din Bârsana au mutat biserica mănăstirii mai aproape de sat, pentru a o păzi să nu fie distrusă. Rezidirea acestui aşezământ a început în 1993, prin strădaniile pr. Gheorghe Urda. S-a terminat construcţia bisericii, apoi s-a ridicat şi o casă monahală, în stil maramureşean. Biserica mănăstirii cu hramul "Soborul Sfinţilor 12 Apostoli" a fost construită în anul 1993, folosindu-se ca materiale de construcţie piatra şi lemnul.