Mii de credincioşi la hramul Mănăstirii Lainici

Mănăstirea Lainici din județul Gorj a îmbrăcat veşmânt de sărbătoare duminică, 6 august, de marele praznic al Schimbării la Faţă a Domnului. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu ierarhi și un impresionant sobor, la Altarul de vară al mănăstirii.

Mii de credincioşi au venit la rugăciune în străvechea vatră a Mănăstirii Lainici, din defileul Jiului, pentru a aduce cinstire hramului isihast al cunoscutului aşezământ monahicesc, „Schimbarea la Faţă a Domnului”. Astfel, încă de sâmbătă seară, credincioşii au luat parte la slujba Vecerniei, unită cu Litia, şi la slujba Privegherii, săvârşite de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu. În aceeaşi zi, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a slujit la Schitul Locurele, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. 

Duminică, 6 august, în ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară al Mănăstirii Lainici de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, şi Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.

Răspunsurile la strană au fost date de membrii Grupului psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” al Catedralei Mitropolitane din Craiova. 

La Schitul Locurele Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului. 

La finalul slujbei, cu binecuvântarea  Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu, au fost înmânate două racle cu părticele din moaştele Sfântului Irodion de la Lainici către Mănăstirea Polovragi, județul Gorj, şi către Episcopia Basarabiei de Sud din Republica Moldova. 

În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu a evidenţiat adânca dimensiune teologică şi duhovnicească a sărbătorii de la 6 august. 

„Dumnezeu S-a descoperit pe Muntele Taborului din mai multe motive. El a dorit să arate că firea dumnezeiască pătrunde întru totul firea omenească. Aşa se face că Faţa Mântuitorului Hristos străluceşte ca soarele, iar hainele Lui se fac albe ca lumina. Din aceste detalii, pe care ni le împărtăşeşte Evanghelistul Matei (cf. Mt. 17, 1-9; 14, 22-34), înţelegem că tot ceea ce Mântuitorul Hristos ne-a dat sunt veşmintele de podoabă ale Bisericii, care este Trupul Său Tainic. Arătân­du-Se pe Sine la Schimbarea la Faţă plin de dumnezeire, Domnul vrea să ne arate că Biserica Sa este plină de dumnezeire. Îşi arată astfel slava Sa dumnezeiască aşa cum nu a mai fost vreodată văzută de vreo persoană omenească. Această comunicare dintre omenesc şi dumnezeiesc este una perfectă, desăvârşită. Mântuitorul a avut această strălucire din veşnicie, de la Tatăl, însă ea nu s-a făcut văzută înaintea Sfinţilor Apostoli decât numai astăzi, la dumnezeiasca prăznuire de pe Tabor”, a spus Mitropolitul Olteniei. 

În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Sergiu Andrei Danciu a fost hirotonit preot pe seama parohiei cu hramurile „Sfinţii Împăraţi” şi „Buna Vestire” din Craiova, iar teologul Petruţ Iana a fost hirotonit diacon pe seama Parohiei Ţugureşti din Protopopiatul Băileşti, judeţul Dolj.

Sărbătoarea „Schimbării la Faţă a Domnului”, ca hram al Mănăstirii Lainici, se leagă mai mult de istoria Schitului Locurele. Aşezământul monahal este aşezat pe versantul vestic al Văii Jiului, la o altitudine de 750- 800 m, pe muntele Gropul din masivul Vâlcan. A fost temeluit între anii 1850 şi 1852, prin osteneala monahilor Luca şi Cleopa. Hramul ales, „Schimbarea la Faţă a Domnului”, se leagă de o veche tradiţie monahală, după care cei ce fac sihăstrie în munţi se aseamănă Apostolilor Petru, Ioan şi Iacov care pe Muntele Taborului au văzut minunea Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos, aşa cum menţionează Sfintele Evanghelii. Al doilea motiv se leagă de ziua în care cei doi au decis să lase  „toată grija cea deşartă” şi să-L urmeze pe Mântuitorul Hristos în singurătatea munţilor gorjeni. Cu privire la ziua în care a fost sfinţit schitul, ierom. Firmilian Gherasim, vieţuitor al cinstitului aşezământ, notează:  „În 1859, ieromonahii Luca şi Cleopa au anunţat Episcopia Râmnicului că noua biserică a schitului este gata şi au cerut aprobarea pentru sfinţire. Din corespondenţa rămasă de la ei rezultă şi faptul că acest schit a fost dăruit ca metoh al Mănăstirii Lainici, chiar de către ctitori, cu binecuvântarea Sfântului Calinic. După ce s-a asigurat că schitul are toate cele necesare, pe data de 31 martie 1860, Sfântul Calinic a aprobat sfinţirea acestuia. Slujba de sfinţire a fost săvârşită tot de el, pe data de 6 august 1860, atunci când a fost stabilit şi hramul. Era chiar data în care părintele Luca Stolojan avusese viziunea minunată în care i s-a poruncit să zidească schitul”.