Sectoarele Cultural, Învăţământ, Economic, Social-Filantropic, Patrimoniu, Construcţii şi Monumente ale Arhiepiscopiei Bucureştilor vor realiza o amplă lucrare, în două volume, despre domnitorii Ţării Româneşti (cu ctitoriile şi mormintele lor) şi despre mitropoliţii Ţării Româneşti (cu ctitoriile şi mormintele lor), întrucât este nevoie de o prezentare obiectivă şi detaliată a contextului politic şi social în care şi-au desfăşurat activitatea domnitorii şi mitropoliţii Ţării Româneşti, dar şi a stilului de construcţie a lăcaşurilor de cult, precum şi a colecţiilor aflate în patrimoniul Bisericii sau al Statului. Această hotărâre a fost luată marţi, 16 septembrie, în cadrul şedinţei Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor. „Trebuie reliefată implicarea extraordinară a unora dintre domnitori şi ierarhi, în vremuri vitrege, în realizarea unor adevărate bijuterii arhitectonice. S-a hotărât discutarea acestei propuneri şi în şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei din data de 29 septembrie 2008, pentru ca şi celelalte eparhii din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei să poată colabora pentru realizarea acestui amplu proiect“, informează Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
În aceeaşi şedinţă, desfăşurată la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au fost dezbătute şi aprobate, printre altele, şi alte propuneri ca: propunerea de continuare a înfrăţirii şi întrajutorării dintre parohiile din protopopiatele Arhiepiscopiei Bucureştilor, dar şi a parohiilor ce aparţin de protopopiate diferite din cadrul eparhiei, în scopul realizării unui mediu prielnic de desfăşurare a activităţilor în parohiile cu posibilităţi materiale şi financiare reduse; propunerea Sectorului Social-Filantropic al Arhiepiscopiei Bucureştilor de a dota cu aparate de utilitate casnică cele 11 case construite de către Arhiepiscopia Iaşilor pentru sinistraţii din zonele încercate de inundaţiile din vara acestui an.În șirul Utreniilor cu rânduială specială cunoscute în practica liturgică drept „denii”, în seara de joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri a avut loc cel de-al cincilea popas de rugăciune smerită. Sfânta slujbă cunoscută în popor ca „Denia celor 12 Evanghelii” a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri (28 aprilie - 5 mai 2024) a fost trăită cu bucurie duhovnicească și de către românii ortodocși din Ungaria, care, potrivit tradiției străbune și rânduielii din Biserica
Staționarul 2 al Spitalului Județean de Urgență Reșița a îmbrăcat haine de sărbătoare luni, 29 aprilie. În ultima perioadă a fost amenajat în totalitate paraclisul din incinta acestei unități medicale,
În inima Lugojului s-a desfășurat o sărbătoare a sunetului și a sufletului: Festivalul „Glas dă toacă la Logoj”, ediția a doua. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul
Duminica a 6-a din Post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar
În vremea aceea erau duşi şi alţii, doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El. Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii, L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele,
Fraţilor, având îndrăzneală, să intrăm în Sfânta Sfintelor, prin sângele lui Iisus, pe calea cea nouă şi vie pe care pentru noi a înnoit-o, prin catapeteasmă, adică prin trupul Său, și având mare preot
Sfântul Irodion s-a născut în 1821 la Bucureşti, primind la botez numele de Ioan. Auzind de faima Mănăstirii Cernica, s-a dus acolo să-l întâlnească pe Sfântul stareţ Calinic. Cu
Sf. Teodor Studitul, Cateheza 73, Catehezele mici, Doxologia, Iași, 2018, pp. 297-299 Frați și părinți, amintindu-ne Pătimirile Domnului nostru Iisus Hristos, pururea ne străpungem sufletul, dar mai ales
Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, anticipând învierea noastră, face legătura între imanent şi transcendent, între cele de aici şi cele de dincolo, între locul în care suntem şi cel în care suntem
Omul a fost creat liber de Dumnezeu, libertatea ţinând de chipul lui Dumnezeu imprimat în el. Libertatea omului era dorită a se exprima neîngrădită în câmpul binelui, spre a face din el un creator cu
Dacă Hristos n-a înviat, spune marele Pavel, zadarnică este credința voastră (Corinteni I 15, 17). Nu degeaba diavolul se dă peste cap să ne convingă că Lumina Sfântă care se coboară în Sâmbăta Mare
