La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Moaştele Sfântului Mucenic Dasie de la Durostorum, în pelerinaj la Brăila
▲ În aceste zile, la Brăila vor fi aduse în pelerinaj de la Durostorum, Bulgaria, moaştele Sfântului Mare Mucenic Dasie, spre venerarea lor de către credincioşi şi spre bucuria duhovnicească a acestora ▲ Pelerinajul se înscrie în seria de manifestări organizate de Episcopia Dunării de Jos în luna Sfântului Apostol Andrei ▲
Ca o continuare a legăturilor cu Eparhia de Silistra, începute în 2004, când au fost aduse la Galaţi pentru prima, prin bunăvoinţa Înalt Preasfinţitului Părinte Ilarion, Mitropolit de Silistra, Bulgaria, moaştele sfântului, astăzi, 18 noiembrie şi mâine, 19 noiembrie 2008, în cel de-al doilea mare oraş al eparhiei, la Brăila, în Biserica „Înălţarea Domnului“ (fosta biserică a comunităţii bulgăreşti), sosesc din Bulgaria moaştele Sfântului Mucenic Dasie. „Venirea acestor sfinte relicve ale Sfântului Dasie în urbea brăileană marchează un eveniment deosebit din viaţa poporului bulgar, respectiv împlinirea a 100 de ani de la dobândirea independenţei statului bulgar, la realizarea căreia au participat şi românii de la Brăila. Astfel, pe calea sfinţilor se regăsesc mai uşor două popoare creştine (cel român şi cel bulgar) şi în acelaşi timp se consolidează prietenia şi comuniunea spirituală dintre două ţări vecine“, a subliniat PS Casian, Episcopul Dunării de Jos. Martirul lui Hristos Sfântul Mucenic Dasie a trăit în secolele III-IV după Hristos, fiind soldat în armata romană, mai precis în Legiunea XI Claudia care staţiona la Dunăre din secolul al II-lea. El a fost arestat şi condamnat la moarte, iar martiriul se pare că l-a suferit la Axiopolis (Cernavodă), împreună cu alţi doi martiri. Este însă posibil ca aici el să fi fost numai sărbătorit, deoarece actul său martiric precizează că locul pătimirii a fost cetatea Durostor. La romani era un obicei ca de sărbătoarea Saturnaliilor, foarte populară la romani, să se aleagă la sorţi un rege al Saturnaliilor, care, după alegere, trebuia să se îmbrace cu hainele şi insignele zeului sărbătorii, după care timp de 30 de zile avea dreptul să se dedea la tot felul de petreceri şi desfrânări, în fruntea unui cortegiu de soldaţi. După trecerea acestui timp, cel ales rege era sacrificat, prin aruncare în sus, în cădere fiind străpuns de săbiile ostaşilor. În urma tragerii la sorţi, Dasie a fost ales rege al Saturnaliilor, dar el s-a opus cu îndârjire la alegerea sa, socotindu-se ostaş al Domnului Iisus Hristos, arătând că acest obicei nu aduce nici un folos sufletesc, ci mai degrabă pierzanie. Auzind acestea, slujitorii fărădelegii l-au închis îndată într-o temniţă întunecoasă, iar a doua zi l-au scos de acolo şi l-au dus, legat, la pretoriul legatului roman, Bassus. Acolo, legatul i-a poruncit să se închine chipurilor împărăteşti care asigură pacea, dau ostaşilor leafa şi se îngrijesc în fiecare zi de binele tuturor. Dar Sfântul a răspuns că el nu slujeşte împăratului pământesc, ci Celui Ceresc. Cu toate eforturile, Bassus nu l-a putut îndupleca pe Dasie să se lepede de credinţa creştină, acesta mărturisind că mai bine primeşte chinuri şi moarte decât lepădarea de creştinism. Atunci legatul, văzând neclintirea lui Dasie, a poruncit ca acesta să fie supus mai multor chinuri, iar în cele din urmă să i se taie capul. Când Sfântul mergea către mucenicie, un oarecare slujitor mergea înaintea cortegiului cu un vas în care se aducea tămâie zeilor, vas pe care Dasie l-a răsturnat şi a împrăştiat tămâia, după care şi-a însemnat fruntea cu semnul Sfintei Cruci a lui Hristos. Aşa şi-a dat viaţa în mâinile Domnului acest neînfricat ostaş al lui Hristos. Tăierea capului său a avut loc în ziua de 20 a lunii noiembrie, într-o zi de vineri. Moaştele sale, duse la Ancola Moaştele Sfântului Dasie au rămas până în anul 579 la Durostor (Silistra), iar de acolo au fost duse în Italia, la Ancola, din cauza năvălirii avarilor. La Ancola au fost aşezate cu mare cinste în Biserica „Sfântul Chiriac“, iar pe sarcofagul său era menţionat: „Aici zace Sfântul Martir Dasius, adus din Durostor“. În 2002, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, cu ocazia vizitei în Bulgaria, a restituit Bisericii Ortodoxe Bulgare şi Preafericitului Patriarh Maxim, parte din moaştele Sfântului Dasie de la Durostor, reafirmând în acest fel unitatea dintre Biserica Romano-Catolică din Apus şi Biserica Ortodoxă din Răsărit, care pe vremea Sfântului Dasie erau nedespărţite. Cu această ocazie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a decis înfiinţarea Mitropoliei de Durostor, în fruntea ei fiind aşezat, ca mitropolit, Înalt Preasfinţitul Ilarion. Ca semn al comuniunii Bisericilor Ortodoxe din România şi Bulgaria, în luna iunie a anului 2005, cu binecuvântarea IPS Ilarion, părticele din moaştele Sfinţilor Dasie şi Emilian de la Durostor au fost dăruite Episcopiei Dunării de Jos, acestea fiind păstrate în capela palatului episcopal cu hramul „Sf. Ioan Casian“.