Moldova a aniversat, la Rădăuţi, 650 de ani de la întemeiere

Mănăstirea Bogdana din municipiul Rădăuţi, în parteneriat cu Patriarhia Română, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, a organizat sâmbătă, 3 octombrie 2009, un simpozion cu prilejul împlinirii a 650 de ani de la întemeierea Moldovei. La acest eveniment au participat ierarhi ai Bisericii noastre, preoţi, academicieni, profesori şi arheologi, care au prezentat comunicări legate de începuturile istorice ale Moldovei.

Programul Simpozionului „650 de ani (1359-2009) - Rădăuţi şi întemeierea Moldovei - Biserica «Sf. Nicolae» - Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi - Panteonul Moldovei“ a început vineri, 2 octombrie, când a fost adusă, de la Catedrala mitropolitană din Iaşi, racla cu 12 părticele din moaştele mai multor sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, şi a continuat sâmbătă dimineaţă cu oficierea Sfintei Liturghii în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae“, a Mănăstirii Bogdana, de către Înalt Preasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi de PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. La final a avut loc o slujbă de pomenire pentru ctitorii acestui sfânt lăcaş, iar de la ora 10:00 au debutat lucrările simpozionului prin cuvântul de bun-venit adresat celor prezenţi de către arhim. Iustin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana. „Pentru conştiinţa românească, Rădăuţiul îşi merită numele de vatră a istoriei noastre, având o semnificaţie deosebită în geografia culturală şi cultuală a României. Pe aceste locuri unde trecutul se întâlneşte la tot locul cu actualitatea, unde legenda trăieşte în sufletul oamenilor, găsim un nucleu de cea mai autentică şi mai nealterată viaţă creştin-ortodoxă românească. Oamenii locului au participat activ şi organic la toate suferinţele şi izbânzile neamului românesc prin braţul întemeietor al voievodului Bogdan. Întâlnirea ierarhilor cu slujitorii ştiinţei aici, la Rădăuţi, este un bun prilej pentru a descifra sensurile acestei moşteniri şi de a reda polivalenţa spiritului procreator al oamenilor de pe aceste meleaguri, care s-au afirmat prin temeinicia faptelor, prin cuvântul hotărât şi expresiv. Preţuirea noastră pentru tot ceea ce ne-a lăsat ca moştenire generaţia lui Bogdan I Întemeietorul este cu atât mai vie cu cât la tot pasul îi întâlnim realizările, mărturiile unei epoci de măreţie naţională“, a remarcat arhim. Iustin Dragomir.

Sesiuni de comunicări cuprinse într-un volum

A urmat cuvântul de binecuvântare al IPS Pimen, care a amintit de slujba de pomenire pentru ctitorii Mănăstirii Bogdana, ce a avut loc în această veche ctitorie voievodală, exprimându-şi bucuria pentru prezenţa unor personalităţi marcante la acest simpozion. „Biserica, între alte merite, îl are şi pe acesta de a păstra documente privind istoria poporului. În orice document al istoriei noastre suntem trimişi la ceea ce a creat şi a lăsat Biserica. Ceea ce a creat Biserica rămâne peste veacuri, pentru că valorile sunt legate de Dumnezeu. În locurile din ţara noastră unde s-au făcut cercetări arheologice sunt urme mai mici sau mai mari de biserici“, a afirmat Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. După ce a fost citită comunicarea trimisă de IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, de către pr. Florin Ţuscanu, protopop al Protopopiatului Roman, PS Ioachim Băcăuanul a amintit în alocuţiunea sa faptul că, în ultimii ani, mai mulţi voievozi au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română şi că poporul român are datoria să contribuie la păstrarea credinţei care a fost apărată de înaintaşii noştri. „Poporul român a trăit autentic Evanghelia şi istoria. Ne place să spunem că poporul român s-a născut creştin. Avem datoria sacră să transmitem şi noi urmaşilor ceea ce au făcut înaintaşii, ca prin aceasta să contribuim cu o cărămidă care ne este rânduită nouă la edificiul spiritualităţii înaintaşilor“, a spus Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Academicianul Răzvan Theodorescu a prezentat o comunicare cu titlul „Relaţii confesionale europene şi istorie românească în a doua jumătate a secolului al XIV-lea“, iar alţi nouă participanţi şi-au expus referatele în cea de-a doua parte a simpozionului. Cele 20 de comunicări cu prilejul împlinirii a 650 de ani de la întemeierea Moldovei au fost cuprinse în volumul „Rădăuţi şi întemeierea Moldovei - 650 de ani (1359-2009)“, apărut alături de volumul „Cronica Episcopiei de Rădăuţi“, de Dimitrie Dan, la Editura BASILICA, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

„Rădăuţiul este «Panteonul Moldovei», iar în Biserica «Sfântul Ierarh Nicolae» a Mănăstirii Bogdana din Rădăuţi sunt înmormântaţi primii cinci domnitori ai Ţării Moldovei. Anul 1359 este unul convenţional pentru întemeierea Moldovei, iar Rădăuţii au jucat un rol important în întemeierea acestui stat de la Carpaţi la Nistru“, a declarat arhid. dr. Vasile Demciuc, moderatorul simpozionului.