Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Moment aniversar la Mănăstirea Hlincea
Mănăstirea Hlincea, aflată la poalele dealului Cetăţuia din Iaşi, va marca duminică 420 de ani de la ctitorire şi 350 de ani de la sfinţirea Bisericii "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". IPS Teofan şi PS Calinic Botoşăneanul vor săvârşi aici Sfânta Liturghie.
Mănăstirea Hlincea, aflată la trei kilometri de municipiul Iaşi, va îmbrăca duminică straie de sărbătoare. Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, va săvârşi Sfânta Liturghie în Biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" a Mănăstirii Hlincea. Aşezarea monahală sărbătoreşte în acest an 420 de ani de la ctitorire şi 350 de ani de la sfinţirea vechiului lăcaş de cult. "Pentru vieţuitorii Mănăstirii Hlincea, pentru închinătorii şi binefăcătorii ei, duminica aceasta marchează un întreit moment duhovnicesc, pe lângă sărbătoarea Duminicii a XXVI-a după Rusalii şi a Intrării Maicii Domnului în Biserică. Aducem cuvânt de mulţumire lui Dumnezeu de la care vine tot darul desăvârşit. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să reverse în sufletele noastre pacea, să ne împlinească rugăciunile de cerere din timpul Sfintei Liturghii şi să ne dea toate cele de folos spre mântuire", ne-a spus protos. Metodie Oprică, stareţul Mănăstirii Hlincea.
Istoria zbuciumată a monumentului istoric de la Hlincea
Mănăstirea Hlincea datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea, fiiind ctitorie a domniţei Maria, fiica lui Petru Şchiopul, domnitorul Moldovei (1574-1577, 1578-1579 şi 1582-1591), şi a soţului ei, spătarul de origine greacă, Zottu Tzigara. A fost întemeiată după anul 1574, când a fost închinată Mănăstirii Dionisiu de la Sfântul Munte Athos. Mai târziu, domnitorul Vasile Lupu a rezidit din temelii biserica acestei obşti monahale, lucrările fiind desăvârşite de fiul său, Ştefăniţă Vodă (domnitor între anii 1659-1661). Domniţa Maria, fiica lui Petru Şchiopul, a luat măsuri de restaurare a mănăstirii în 1616, făcând-o metoc al Mănăstirii Galata din Iaşi. Lucrări importante de restaurare au avut loc în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Fiul domnitorului, Ştefăniţă Lupu, la rândul lui domn al Moldovei (1659-1661), s-a îngrijit pe cheltuiala sa de pictarea interioară a bisericii, prin jurul anului 1660. Domnitorul Gheorghe Duca a pus Mănăstirea Hlincea sub ascultarea Mănăstirii Cetăţuia, rămânând metoc până la 1 februarie 1990, când a fost redeschisă la iniţiativa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Construcţia Mănăstirii Hlincea a ajuns în sec. al XIX-lea o adevărată ruină, lucrările de refacere având loc la începutul veacului al XX-lea. Aşezarea monahală a fost redeschisă după 1990 când a devenit mănăstire independentă. Acesta a fost începutul unei perioade de înflorire în istoria acestei vechi mănăstiri. Au fost construite noi chilii pentru monahi, o nouă clădire pentru stăreţie, cu trapeză şi cameră pentru oaspeţi, un arhondaric pentru cazarea pelerinilor şi anexe gospodăreşti.