Moment aniversar pentru Patriarhul României, la Mănăstirea Miclăuşeni

La Biserica „Buna Vestire” din cadrul Mănăstirii Miclăuşeni, din judeţul Iaşi, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, a oficiat sâmbătă, 12 septembrie 2009, o slujbă de Te Deum, cu prilejul împlinirii a doi ani de la alegerea în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe a Preafericitului Părinte Daniel. Au participat membrii Consiliului Eparhial, profesori de la Facultatea de Teologie, stareţi şi stareţe ale mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, protopopi, directori de seminarii teologice, oficialităţi locale şi centrale, precum şi numeroşi credincioşi, care au vrut să fie prezenţi la importantul eveniment. După slujba de Te Deum şi cea de sfinţire a Casei pentru pelerini „Maica Macrina” de la Mănăstirea Miclăuşeni, toţi invitaţii au participat la o agapă frăţească. Puteţi afla şi alte detalii de la acest eveniment din pagina 3 a „Ziarului Lumina”.

Mănăstirea Miclăuşeni este aşezată în apropierea oraşului Roman, într-o minunată poiană, înconjurată de codrii seculari asemeni unei veritabile cetăţi, în centrul căreia tronează impetuos un castel, restaurat prin grija Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Originea clădirilor de aici se află cu câteva secole în urmă, când, în 1752, vornicul Ioan Sturdza ridică un conac boieresc cu demisol ce avea formă de cruce, în anul 1787 construind şi o biserică de lemn cu hramurile „Sfinţii Voievozi” şi „Buna Vestire”, pentru a servi ca paraclis al curţii boiereşti.

Între anii 1821-1823, marele logofăt Dimitrie Sturdza a reconstruit biserica de curte în stil neoclasic, aşa cum poate fi văzută astăzi.

La data de 1 mai 1953, autorităţile comuniste au desfiinţat aşezarea monastică, iar maicile au fost mutate la Schitul Cozancea din judeţul Botoşani, domeniul intrând în proprietatea statului, iar biserica castelului a fost transformată în biserică parohială.

În anul 1994, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Mănăstirea Miclăuşeni a fost reînfiinţată.

Ulterior, s-au efectuat ample lucrări de consolidare şi restaurare a castelului şi a dependinţelor, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei intenţionând să organizeze aici un complex muzeistic şi un centru de conferinţe, celelalte clădiri fiind folosite pentru Centru Cultural-Social „Sfântul Ilie”, care să vină în sprijinul bătrânilor şi a copiilor sărmani din Arhiepiscopia Iaşilor şi nu numai. Un eveniment important la castelul de la Miclăuşeni a avut loc sâmbăta, 12 septembrie, când oaspeţi de seamă, în frunte cu PF Daniel, Patriarhul României, şi IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, au călcat pragul mănăstirii cu prilejul sfinţirii casei de oaspeţi Macrina.

„În cuvântul de învăţătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi-a exprimat bucuria de a face acest pelerinaj în Moldova şi de a revedea persoanele cu care a colaborat pe vremea când era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. La rândul său, după ce a primit daruri de la IPS Teofan şi de la maica stareţă, Preafericirea Sa a făcut mai multe daruri mănăstirii. După slujba de Te Deum, ne-am deplasat cu toţii la Centrul Social-Cultural «Sfântul Ilie», unde a avut loc sfinţirea Casei pentru pelerini «Maica Macrina»”, a declarat monahia Parascheva, secretara Mănăstirii Miclăuşeni.

Casa de pelerini „Maica Macrina” şi-a luat numele de la Ecaterina Cantacuzino, ultima descendentă a boierilor Sturdza, care, rămasă văduvă, s-a călugărit la Miclăuşeni, primind numele Macrina.

Centru de zi pentru persoanele vârstnice

În cadrul Mănăstirii Miclăuşeni se desfăşoară mai multe tipuri de activităţi, atât religioase, cât şi sociale şi culturale.

În acest sens, există Centrul Cultural-Social „Sfântul Ilie”, ce cuprinde camere de cazare pentru pelerini, la un standard ridicat de confort, tot aici fiind găzduite şi tabere de copii, precum şi grupuri de bătrâni.

„Centrul Cultural-Social «Sfântul Ilie» a fost înfiinţat cu scopul de a veni în sprijinul persoanelor vârstnice din cadrul Arhiepiscopiei, precum şi pentru organizarea de tabere de copii. Prin acest centru oferim cazare pelerinilor, iar banii obţinuţi merg spre acţiuni filantropice”, a adăugat maica secretară.

Cea mai recentă astfel de activitate a fost organizată în această vară, cea a studenţilor din cadrul Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din România (ASCOR), care au participat la o tabără de muncă şi rugăciune, ajutând mănăstirea în diferite activităţi.

Tot în cadrul Mănăstirii Miclăuşeni funcţionează şi un atelier de pictură a icoanelor, de încondeiere a ouălor, de croitorie şi broderie, motiv pentru care PF Daniel a ţinut să felicite maicile pentru munca lor.

În momentul de faţă, în mănăstire vieţuiesc 34 de maici, care sunt rânduite la diferite ascultări.