Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Moştenirea boierului Hagi Enuş, la Călăraşi

Moştenirea boierului Hagi Enuş, la Călăraşi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 13 Mai 2011

Biserica monument istoric "Adormirea Maicii Domnului", din localitatea doljeană Călăraşi, poartă în spate o tradiţie bogată, completată în prezent prin activităţile pastoral-misionare desfăşurate de cei trei preoţi slujitori. De curând a fost restaurată prin sprijinul credincioşilor şi al autorităţilor locale.

Parohia Călăraşi este aşezată în partea de sud a judeţului Dolj, între oraşele Bechet şi Dăbuleni, pe ruta Bechet - Corabia. Aici, istoria localităţii se confundă aproape cu viaţa eclesială, credincioşii aşezând cu grijă preocupările cotidiene în calendarul rânduielilor bisericeşti.

Biserică renovată cu sprijinul credincioşilor

Părintele paroh, Andrei Duculescu, slujeşte la Călăraşi de peste 30 de ani. Este fiu al satului şi ştie de mic problemele credincioşilor săi. Activitatea sa pastoral-misionară a intrat cu timpul în reflexul vieţii de zi cu zi: "Am venit aici imediat după terminarea facultăţii cu dorinţa de a mă reîntoarce în vatra din care am plecat. Mă simţeam oarecum dator faţă de cei care îmi acordaseră încredere la începutul studiilor teologice. De aceea, am luat-o încetul cu încetul pentru a menţine trează credinţa celor din mijlocul cărora mă trăgeam. Este adevărat că proorocul poate fi chiar prigonit în patria sa, însă eu mi-am asumat riscul de dragul acestor oameni minunaţi". Una dintre lucrările de referinţă încheiate, nu foarte demult, la biserica din Călăraşi, este restaurarea totală a exteriorului şi a picturii interioare. "I-am convins pe oameni că numai în biserică pot să lucreze cu spor pentru dobândirea mântuirii. Până la urmă biserica, lăcaşul de cult, este casa noastră, a tuturor. Rând pe rând, oameni din sat sau persoane pe care nici măcar nu le cunoşteam au venit şi au lăsat darul lor la uşa altarului. Acum toate sunt rânduite şi sfântul lăcaş este cu adevărat împodobit de sărbătoare", mai spune părintele Duculescu. Actualmente, biserica monument istoric din localitatea Călăraşi, judeţul Dolj, se găseşte în stare de perfectă funcţionare, fiind întotdeauna gata să-şi primească credincioşii.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din localitatea doljeană Călăraşi a fost zidită în perioada 1820 - 1833 de cunoscutul boier Hagi Enuş, ctitorul Bisericii "Toţi Sfinţii" din Craiova. Pictura interioară a fost executată de Marin Zugravul, în stilul tempera. Pictura exterioară, conservată foarte bine datorită straşinii mari, reflectă portul popular al călărăşenilor, dând o notă aparte sfântului lăcaş. Istoricul Ioan Donat menţionează biserica din Călăraşi în lucrarea sa "Schitul Roaba", arătând că la ridicarea ei au contribuit şi locuitorii satului Ascunsa.

În decursul timpului, la altarul acestui sfânt lăcaş s-au remarcat slujitori vrednici care s-au implicat activ şi responsabil în viaţa credincioşilor. Dintre aceştia îi putem aminti pe preoţii Ioan Duhovnicul, Stan Călărăşanu şi Petre Stănescu. Ultimul dintre ei a ridicat, între 1912 şi 1913, actuala clopotniţă. În prezent, biserica este deservită de preoţii Andrei Duculescu, Petre Cazacu şi Octavian Zamfirescu.