În data de 26 noiembrie, Biserica Ortodoxă a făcut pomenirea Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor. Sub ocrotirea sa se află și biserica Parohiei Lucaci din sectorul 3 al Capitalei, care și-a
Născătoarea de Dumnezeu cinstită cu evlavie de români
De sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, se va afla în mijlocul obştii Mănăstirii Ţigăneşti din Ilfov, unde va sfinţi noul altar de vară şi va săvârşi Sfânta Liturghie. De asemenea, mâine, mai multe lăcaşuri din ţară ocrotite de Maica Domnului îşi vor serba hramul.
Mănăstirea Ţigăneşti sărbătoreşte 200 de ani de la ridicarea şi sfinţirea Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din incinta aşezământului monahal. Pentru a pregăti această aniversare, la mănăstire s-au făcut mai multe lucrări de înfrumuseţare şi înnoire care vor fi binecuvântate în ziua hramului de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. "Întrucât aceste momente de împlinire şi de aducere aminte trebuie subliniate în mod corespunzător de către soborul mănăstirii şi de pelerinii care ajung acolo, mănăstirea s-a pregătit de mai multă vreme pentru întâmpinarea acestei sărbători. Astfel, s-au făcut importante lucrări la restaurarea bisericii. În ultimii doi ani s-a lucrat la exterior, s-a acoperit biserica cu tablă de cupru, s-a lucrat tencuiala exterioară în piatră, anul acesta s-a restaurat şi clopotniţa, s-a acoperit şi ea cu tablă de cupru. S-au reparat cele trei fântâni din spaţiul mănăstirii, una de lângă biserică şi două din curtea aşezământului. S-a început şi restaurarea picturii în biserica mare. Deja au fost restaurate altarul şi cele două abside", ne-a spus arhimandritul Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor. La acestea se adaugă amenajarea unui lumânărar, construirea unui altar de vară, reparaţii de întreţinere la clădirea stăreţiei, trapezei şi arhondaricului, noi alei în incintă şi în spaţiul mănăstirii. La Atelierele Patriarhiei Române s-a confecţionat o frumoasă raclă de argint pentru moaştele mai multor sfinţi cinstiţi la această mănăstire. "Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de slujitori, va sfinţi pe 15 august noul altar de vară al mănăstirii, ridicat între biserica mare şi biserica de cimitir, şi va săvârşi şi Sfânta Liturghie, binecuvântându-i pe credincioşii care vor poposi aici pentru a primi cuvânt de învăţătură şi a-şi scrie numele pentru a fi pomenite la Sfânta Liturghie", ne-a mai spus arhimandritul Timotei Aioanei. Zeci de biserici îşi sărbătoresc hramul De marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, în Arhiepiscopia Bucureştilor, în cadrul Protoieriei I Capitală este o parohie care îşi sărbătoreşte hramul, în Protoieria II Capitală sunt 13 parohii, iar în Protoieria III Capitală sunt 10 parohii care îşi serbează hramul. În Protoieria Ploieşti îşi sărbătoresc hramul 10 biserici parohiale, precum şi aşezământul monahal de la Ghighiu. În Protoieria Câmpina sunt în sărbătoare 14 parohii, în Protoieria Ilfov Nord, 25 de biserici îşi cinstesc ocrotitoarea, iar în Protoieria Vălenii de Munte sunt în sărbătoare 10 biserici, precum şi alte 26 de biserici în Protoieria Urlaţi. În fiecare an, de ziua Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Curtea de Argeş, lăcaş rectitorit la începutul secolului al XVI-lea de către Neagoe Basarab, îşi aşteaptă credincioşii, care vin să se închine Maicii Domnului şi Sfintei Filofteia. Prilej de bucurie va fi şi la mănăstirile Bistriţa, Frăsinei, Govora şi Sărăcineşti din Arhiepiscopia Râmnicului, la mănăstirile Brâncoveni şi Strehareţ din Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, precum şi la Mănăstirea Celic Dere din Episcopia Tulcii. În sărbătoare se află şi Catedrala episcopală din Giurgiu, care îşi sărbătoreşte primul hram. Mâine, de Adormirea Maicii Domnului îşi prăznuieşte hramul şi vechea Catedrală arhiepiscopală a oraşului Buzău. Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi. La sărbătoare sunt aşteptaţi numeroşi credincioşi din oraş şi din alte localităţi. Lăcaşul de cult datează din anul 1649 şi este ctitoria lui Matei Basarab, voievod al Ţării Româneşti. A fost zidit pe locul altei biserici mai vechi, din vremea domnitorului Radu cel Mare. Catedrala a suferit mai multe transformări, din cauza cutremurelor şi vicisitudinilor timpului, mai ales în vremea episcopului Chesarie, dar cele mai importante lucrări sunt cele efectuate în timpul arhipăstoririi Înalt Preasfinţitului Epifanie. De ziua hramului, la Mănăstirea Văratec, maicile se pregătesc pentru credincioşii care vor trece pragul mănăstirii. Tot pe 15 august îşi cinstesc hramul şi Mănăstirea Bistriţa şi Schitul Draga, din judeţul Neamţ, mănăstirile Cozancea şi Zosin, din judeţul Botoşani, mănăstirile Rarău, Humor, Feteşti, Schitul Orata şi Plutoniţa din Suceava. (Marius Nedelcu, Gheorghe-Cristian Popa)