Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

Un articol de: Constantin Ciofu - 24 Iunie 2010

Biserica Ortodoxă prăznuieşte astăzi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Trei ierarhi ai Bisericii noastre vor săvârşi Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală din Suceava.

Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va săvârşi Sfânta Liturghie pe un podium amenajat lângă Catedrala arhiepiscopală din Suceava. Biserica "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava" a fost ctitorită în 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, având menirea de a fi catedrală mitropolitană. La această mănăstire se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou, care vor fi purtate astăzi pe străzile din Suceava într-un pelerinaj care adună mii de pelerini din toată ţara.

PS Corneliu, Episcopul Huşilor, va săvârşi Sfânta Liturghie la Catedrala episcopală din Huşi, iar PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, va sluji la Mănăstirea Gorovei din judeţul Botoşani, care îşi cinsteşte astăzi ocrotitorul. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul", a fost ctitorită de egumenul Macarie Jora, între anii 1828-1834.

PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală din Roman.

Procesiune cu icoana Sfântului Ioan Botezătorul la Iaşi

Biserica cu hramurile "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", "Sfântul Ierarh Dosoftei" şi "Sfânta Lucia" din cartierul ieşean I. C. Brătianu, Bucium, Protopopiatul Iaşi 2, îşi serbează astăzi hramul. Programul liturgic a început aseară cu slujba Vecerniei unită cu Litia care a fost precedată de o procesiune cu icoana Sfântului Ioan Botezătorul. Astăzi vor fi oficiate Utrenia, Agheazma mică şi Sfânta Liturghie. Duminică, Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va oficia Sfânta Liturghie în lăcaşul ocrotit de Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Ierarh Dosoftei şi Sf. Lucia, din Bucium.

Biserica Domnească din Piatra Neamţ, închinată Naşterii Sf. Ioan Botezătorul, îşi serbează astăzi hramul. Ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, lăcaşul a fost construit din piatră între anii 1497-1498.

Tot astăzi îşi serbează hramul Schitul Sihla din Neamţ, construit în apropiere de peştera în care s-a nevoit Cuvioasa Teodora. Actuala biserică a Schitului Sihla, cu hramul "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", datează din anul 1813, fiind refăcută în 1973 prin grija arhim. Victorin Oanele, stareţul Mănăstirii Sihăstria.

În Episcopia Huşilor, Mănăstirea "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" din judeţul Vaslui îşi sărbătoreşte astăzi hramul. Biserica mănăstirii a fost ridicată începând cu anul 2000, la cererea credincioşilor din zonă. Sărbătoare va fi şi la Biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" din satul Dumbrăveni, com. Gârceni, jud. Vaslui, ctitorită între 1784-1787 şi refăcută în 1818 de preotul Grigoraş şi fiii săi, ajutaţi de răzeşi şi de monahii Varlaam şi Ioasaf.