De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Ne căim împreună cu cei care s-au întors la Domnul”
„Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul ne îndeamnă pe noi, cei plecați departe în lumea păcatului, să ne întoarcem în casa Părintelui celui Bun”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Preasfinția Sa a rostit miercuri, 21 februarie, cea de-a treia parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul, în cadrul Pavecerniței Mari, la Catedrala Patriarhală.
Compunerea imnologică a Sfântului Andrei Criteanul este printre cele mai cuprinzătoare și profunde rugăciuni de pocăință ale Bisericii Ortodoxe, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor la finalul Pavecerniței Mari, miercuri-seara. Canonul cel Mare, a mai explicat ierarhul, reliefează smerenia Sfântului Andrei Criteanul, care, deși era un om virtuos, își asumă toate păcatele, astfel că a devenit un model de rugăciune pentru credincioșii ortodocși din toate vremurile.
A treia parte a Canonului cel Mare a evidențiat exemple de oameni care s-au întors de la viața lor îndepărtată de Dumnezeu prin căință. O sinteză a acestora se regăsește în cântările a 5-a, a 8-a și a 9-a, în care sunt menționate exemple de pocăință, oameni care și-au dorit să fie reașezați pe drumul iertării și al reconcilierii cu Dumnezeu, precum Sfântul Apostol Petru, tâlharul de pe cruce, femeia păcătoasă care a uns picioarele Mântuitorului cu mir și Zaheu vameșul. „Aceste semne de pocăință din Canonul Sfântului Andrei Criteanul ne îndeamnă la întoarcere, la vărsarea lacrimilor, la cuvinte spuse din adâncul inimii cu părere de rău pentru greșelile noastre și mai ales la dorința de a reveni în casa Părintelui celui Bun, noi, cei plecați departe în lumea păcatului. Sunt atât de multe exemple de pocăință, dar noi, din păcate, nu privim la ele. Suntem preocupați de altfel de exemple și suntem adeseori legați prea mult de lucrurile care nu ne folosesc, dar Canonul Sfântului Andrei Criteanul, ca și celelalte alcătuiri ale Părinților Biserici și cântări din această perioadă, ne îndeamnă stăruitor la smerenie și la căință”, a spus PS Părinte Timotei Prahoveanul.
De asemenea, ierarhul a vorbit credincioșilor prezenți și de părintele Petroniu Tănase, de la a cărui trecere la Domnul s-au împlinit ieri, 22 februarie, 7 ani. „Ultimii 33 de ani ai vieții sale i-a trăit la Muntele Athos, dintre care 25 de ani ca stareț al schitului românesc Prodromu. […] Părintele Petroniu Tănase a fost un om care s-a rugat mult, care la vârsta sa venerabilă nu se așeza aproape niciodată în strană, arătând o mare evlavie și atenție față de cuvintele Scripturii, ale Părinților Bisericii și ale imnografilor. A fost un om care, după ce ieșea de la biserică, se apleca asupra cărților, citind, meditând, scriind. A așezat pe hârtie preafrumoase cuvinte inspirate mai ales din cântările aflate în cartea de căpătâi a acestei perioade a Triodului, dar și din zicerile Părinților Bisericii. Referindu-se la această nevoință a postului, îi îndemna pe ucenici, dar ne îndeamnă și pe noi, cei care am citit vreo pagină din scrierile lui, spunând: «puțină este nevoința și veșnică odihna». Adică, oricât am fi noi de nevoitori este prea puțin în comparație cu bucuria răsplătirii celei veșnice. Sunt astfel de exemple de pocăință asupra cărora va trebui să medităm mai mult mai ales în această perioadă a Sfântului și Marelui Post. În această perioadă ne căim împreună cu cei care s-au întors către Dumnezeu, care au plâns cu amar, care au avut curajul mărturisirii, care au găsit în adâncul inimilor lor cuvinte pe care le-au adresat Mântuitorului Hristos, cuvinte care fost răsplătite cu iertarea și milostivirea Lui”, a subliniat Preasfinția Sa.
Rânduiala specială a Canonului cel Mare s-a încheiat ieri-seară, când s-a citit ultima parte a acestei compuneri a Sfântului Andrei Criteanul. Canonul cel Mare se va citi integral miercuri, 21 martie, în săptămâna a cincea a Postului Mare, când se săvârșește Utrenia zilei de joi.