Neutralitatea religioasă a statului de drept

La Editura „Universul Juridic” din Bucureşti a apărut de curând cartea „Neutralitatea religioasă în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”, semnată de pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal. Lucrarea reprezintă teza de doctorat a părintelui vicar şi are o temă importantă şi actuală, în paginile ei arătându-se că neutralitatea religioasă a primit din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) un sens propriu, sursa de inspirație fiind jurisprudența instanțelor din Germania.

Structura lucrării este clasică şi, în acelaşi timp ştiinţifică, modelul fiind cel francez, cu două părţi, fiecare având câte două titluri: Partea I „Afirmarea neutralităţii religioase în jurisprudenţa Curţii”; titlul 1: „Surse ale conceptului de neutralitate şi apariţia acestuia în jurisprudenţa Curţii” şi titlul 2: „Natura juridică a neutralităţii religioase”; Partea a II-a „Utilizarea în jurisprudenţa Curţii a conceptului de neutralitate religioasă a Statului”; titlul 1, „Neutralitatea religioasă, garanţie a libertăţii de religie” şi titlul 2, „Neutralitatea religioasă, limită a libertăţii de religie”. „Lucrarea arată că CEDO a dat un sens propriu, european conceptului de neutralitate religioasă, sursa de inspirație fiind jurisprudența instanțelor din Germania, stat deschis spre cooperare cu entitățile religioase, permițând facilitățile fiscale și sprijinul financiar către culte. CEDO nu și-a însușit termeni precum laicitate sau separație. În ceea ce privește laicitatea, CEDO a arătat că este un concept specific Franței și Turciei, foarte relevant pentru acele țări, în contextul specific lor (marja națională de apreciere). Neutralitatea, definită de CEDO ca interdicția pentru state de a formula aprecieri de valoare asupra unei credințe sau a manifestărilor acesteia, arată preocuparea CEDO ca statele să nu interfereze în viața și activitatea comuni­tăților religioase, protejând autonomia acestora. Sensul american al neutralității și sensul francez al laicității arată preocuparea pentru acele state ca religiosul să nu interfereze cu politicul și să nu influențeze deciziile acestuia. Deci neutralitatea americană protejează factorul politic de cel religios, iar neutralitatea europeană protejează factorul religios de cel politic”, a precizat pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal.

În prima parte, autorul ana­lizează afirmarea neutralităţii religioase în jurisprudenţa CEDO şi stabileşte sursele conceptului de neutralitate şi apariţia acestuia în jurisprudenţa europeană, precum şi natura juridică a neutralităţii religioase. În partea a doua este studiată utilizarea în jurisprudenţa Curţii a conceptului de neutralitate religioasă. De asemenea, este vizată neutralitatea religioasă ca garanţie a libertăţii de religie, precum şi neutralitatea religioasă ca limită a libertăţii de religie. „Atunci când CEDO a dat neutralității un sens apropiat de nediscriminare, aplicarea nu s-a făcut în sensul eliminării unor drepturi deținute de anumite comunități religioase istorice, ci prin crearea posibilității accederii și altor comunități la statutul celor deja existente. Teza de doctorat analizează întreaga jurisprudență CEDO privind libertatea religioasă și drepturile comunităților religioase de la apariția Curții (1959) și până în luna noiembrie 2017 (peste 150 de decizii și hotărâri)”, a explicat pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu.