Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Nicolae Iorga, comemorat la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Capitală

Nicolae Iorga, comemorat la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Capitală

Galerie foto (25) Galerie foto (25) Știri
Un articol de: Emilian Apostolescu - 05 Iun, 2021

La împlinirea a 150 de ani de la naşterea sa, marele istoric şi om de cultură Nicolae Iorga a fost comemorat sâmbătă, 5 iunie, printr-o slujbă de pomenire la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Bucureşti. Parastasul a fost oficiat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai sfântului lăcaş.

La eveniment au luat parte numeroşi credincioşi, academicieni, profesori şi intelectuali români. La finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a rostit un cuvânt în care a mulţumit oamenilor de cultură şi slujitorilor bisericii pentru această iniţiativă, evocând totodată aspecte ale personalităţii „patriarhului culturii române”: „Nicolae Iorga, printre multele domenii în care a excelat, s-a ocupat cu foarte mare atenţie de istoria Bisericii neamului românesc, lucru care se reflectă în sutele de studii, de articole şi de recenzii care privesc trecutul ei, şi mai ales în sinteza sa intitulată «Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor» care, pentru importanţa ei, a fost publicată în mai multe ediţii. Lăsând deoparte opera sa deosebit de vastă, Biserica îi este recunoscătoare savantului şi pentru faptul că, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei monumentelor istorice, s-a ocupat de restaurarea şi salvarea multor monumente şi aşezăminte, inclusiv a numeroaselor obiecte de cult şi de artă care le aparţineau. A fost un susţinător al proiectului centenar de construire a Catedralei Mântuirii Nea­mului, fiind implicat în dezbaterile din perioada interbelică privitoare la locul amplasării şi la aspectul acestei catedrale”.

În continuare, câţiva intelectuali şi oameni de cultură au luat cuvântul, abordând noi aspecte ale personalităţii şi activităţii lui Nicolae Iorga. Primul vorbitor a fost academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române: „Am obiceiul să spun că naţiunea română stă pe umerii a doi uriaşi: poetul naţional, Mihai Eminescu, şi istoricul naţional, pe care grupul de intelectuali a decis să îl comemoreze astăzi. Nicolae Iorga a fost o minune pe care Dumnezeu a dăruit-o acestui popor, un personaj uriaş care, din păcate, a fost ucis de propriii concetăţeni. Astăzi este mai evident decât oricând că un istoric european, care a fost primit în toate marile academii ale lumii, rămâne o emblemă naţională”.

Profesorul univ. dr. Mircea Duţu a continuat şirul de cuvântări omagiale: „Evocarea operei şi a personalităţii lui Nicolae Iorga, la 150 de ani de la naştere, în acest edificiu al credinţei, istoriei şi culturii naţionale, are menirea de a pune în lumină mesajul dăinuirii şi afirmării prin cultură. Se pot spune şi s-au spus multe despre această formidabilă minte românească, despre patriotul absolut, cel care a dominat cultura românească în secolul al 20-lea. În acelaşi timp, cred că evocarea noastră trebuie să aibă în vedere şi actualitatea şi perenitatea ideilor pe care le-a subliniat Nicolae Iorga”.

Şi academicianul Constantin Bălă­ceanu-Stolnici a evidenţiat calitatea lui de vorbitor şi de scriitor deosebit de prolific: „Am fost marcat în adolescenţa mea de tot ceea ce a spus ­Nicolae Iorga. Era considerat cel mai mare vorbitor din scena politică românească şi om de ştiinţă din perioada interbelică. A vorbit mult, dar a scris la fel de mult. Sunt uimit când mă gândesc cum a avut timp, până la 69 de ani, să scrie 1.000 de volume, să publice peste 13.000 de articole şi comunicări şi să facă tot ceea ce a făcut din punctul de vedere al popularizării ştiinţei”. „Ne-am rugat pentru marele nostru savant Nicolae Iorga alături de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Au fost prezenţi şi membri ai Academiei Române, profesori şi credincioşi care au ţinut să fie alături de noi la acest popas de rugăciune şi de comemorare a marelui nostru istoric. Pomenirea lui a fost săvârşită în această biserică deoarece ea are o legătură profundă cu Nicolae Iorga”, a adăugat şi părintele Emil Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou.