Noi biserici au primit haina sfinţeniei

Duminică, 21 octombrie, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian a resfinţit biserica Parohiei Călmăţui, iar Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Epifanie a sfinţit noua biserică a Mănăstirii Lepşa.

Credincioşii Parohiei Călmăţui, Protopopiatul Covurlui, judeţul Galaţi, au participat duminică la resfinţirea bisericii parohiale din localitate, aflată sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Slujba a fost săvârşită de către Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a oficiat şi Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi din administraţia eparhială şi din parohiile învecinate, în prezenţa unui impresionant număr de credincioşi din parohie şi nu numai. Tânărul teolog Spiridon Calapod a primit hirotonia întru diacon.

Copiii participanţi la programul catehetic "Hristos împărtăşit copiilor" au oferit răspunsurile liturgice, alături de credincioşii prezenţi, într-o frumoasă cântare omofonă, iar la final au prezentat şi un scurt moment artistic.

În încheierea slujirii liturgice, IPS Arhiepiscop Casian a oficiat la cavoul ctitorilor ridicat de Academia Română slujba Parastasului. Pentru merite deosebite, preotul paroh Dorinel Ciobanu a primit rangul de sachelar. Evenimentul s-a încheiat cu tradiţionala agapă creştinească, membrii Consiliului şi Comitetului parohial pregătind pachete cu alimente pentru 550 de persoane, atât credincioşi participanţi, cât şi persoane bolnave, nedeplasabile, aflate în evidenţele speciale ale parohiei.

Adevărat centru filantropic la Călmăţui

Localitatea Călmăţui a luat naştere la începutul sec. al XIX-lea, prin strămutarea locuitorilor satului Brehoaia pe actuala vatră a localităţii. În aceste condiţii, biserica din Brehoaia, ridicată în anul 1809, a fost dărâmată şi reconstruită la Călmăţui, lucrările de construcţie fiind finalizate în anul 1826, prin străduinţa proprietarului moşiilor din apropierea acestor localităţi, Alexie Anastasiu (1801-1868).

După moartea lui Alexandru Anastasiu proprietatea a fost moştenită de către Dimitrie (Tache) Anastasiu, nepotul său, prefect de Tecuci între anii 1878 şi 1898 şi senator de Covurlui, Tutova şi Tecuci, important om politic, dar şi unul dintre marii filantropi ai regiunii din vremea sa, ctitor a două şcoli în oraşul Tecuci, proprietar al moşiei şi conacului de la Ţigăneşti.

În testamentul său, Tache Anastasiu a lăsat întreaga avere Academiei Române, care a ridicat în apropierea bisericii, prin fundaţia ce purta numele ctitorului, o şcoală de opt clase şi un internat în care copiii din Călmăţui şi Griviţa primeau învăţătură, îmbrăcăminte şi întreţinere gratuită, iar cei merituoşi erau îndrumaţi către studii superioare. În curtea bisericii, Academia Română i-a zidit ctitorului un cavou de marmură albă şi o cruce neagră din marmură de Carrara, cu o înălţime de 4,5 m.

Biserica a fost pictată în tehnica "al secco", cu pigmenţi de apă, în stilul secolului al XIX-lea de un zugrav necunoscut, iar catapeteasma, de mare valoare artistică, confecţionată din lemn de esenţă tare a fost sculptată cu mare fineţe.

După anul 2000, au fost demarate ample lucrări de consolidare şi reparaţii la interior şi exterior. Catapeteasma a fost complet restaurată de către Sandu Stoleru, iar pictura a fost la rândul ei restaurată de Petru Tulei.

În imediata apropiere s-a construit o sală social-filantropică destinată elevilor care participă la programele catehetice ce se desfăşoară în parohie.

Lucrările au fost permanent îndrumate de pr. Gelu Bădărău, iar din anul 2006 de noul paroh, pr. Dorinel Ciobanu, ajutaţi de membrii Consiliului şi Comitetului parohial, de jertfelnicii credincioşi şi cu sprijinul autorităţilor locale.

Sfinţirea noii biserici a Mănăstirii Lepşa

Duminică a fost un moment de sărbătoare şi la Mănăstirea Lepşa din Munţii Vrancei. Peste 1.000 de credincioşi au participat la slujba de sfinţire a noii biserici şi la Sfânta Liturghie care au fost oficiate de Înalt Preasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, înconjurat de un sobor de slujitori. Noua biserică a mănăstirii a primit hramurile "Izvorul Tămăduirii" şi "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil". "Biserica aceasta a adunat în ea multă trudă, multă osteneală. Biserica aceasta a adunat în ea multă dragoste, multă nădejde în mântuire. Maicile de aici în frunte cu maica stareţă, stavrofora Mihaela Clim, împreună cu toţi credincioşii care au ajutat-o, contribuie prin ridicarea acestei biserici la mântuirea sufletească a multor credincioşi care vor veni aici şi se vor închina, se vor îmbărbăta în cele sufleteşti şi vor pleca de aici cu mai multă râvnă creştinească şi mai multă evlavie aşa cum se cuvine să fie adevăratul creştin ortodox", a spus IPS Arhiepiscop Epifanie, după slujba de sfinţire. Piatra de temelie a noii biserici a Mănăstirii Lepşa a fost pusă în 2008, iar sfinţirea a avut loc după ce lăcaşul a fost împodobit şi cu pictură în frescă. "Această biserică care a fost sfinţită era în adâncul inimii monahiilor şi a credincioşilor care se închină la Mănăstirea Lepşa. Dumnezeu S-a folosit de mâinile noastre şi a scos-o din acest adânc şi astăzi a pus-o înainte ca un dor împlinit. Nu a fost uşoară înălţarea acestei biserici, dar Maica Domnului ne-a ajutat de fiecare dată să ducem la bun sfârşit orice lucrare începută", a spus maica stareţă Mihaela la sfârşitul Sfintei Liturghii. La sărbătoarea mănăstirii au participat credincioşi din Vrancea, Buzău, Bacău şi Galaţi.

Mănăstirea Lepşa a fost înfiinţată în anul 1774 de un ucenic al Sfântului Cuvios Vasile de la Poiana Mărului. Istoria aşezământului are multe momente de declin, incendii sau pustiiri. A fost părăsită în timpul regimului comunist şi reînfiinţată în anul 1990. Acum este una din cele mai înfloritoare şi căutate mănăstiri din Eparhia Buzăului şi Vrancei. (Pr. G. Molocea, M. Nedelcu)