Noi doctori în teologie la Academia Andreiană din Sibiu

La Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“ din Sibiu au avut loc ieri susţinerile publice ale proiectelor doctorale a trei dintre doctoranzii celei mai vechi instituţii de învăţământ teologic din sud-estul Europei.

Prima lucrare de doctorat a fost realizată sub coordonarea pr. prof. dr. Nicolae Chifăr la disciplina Istoria Bisericească Universală, având tema „Biserică şi Stat în secolul al V-lea“ şi a fost întocmită de către pr. drd. Doru-Ovidiu Vasiu. Teza se înscrie într-un proiect mai amplu început în anul 2005 printr-o altă teză de doctorat susţinută de pr. lect. dr. Ovidiu Panaite de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia şi care urmăreşte evidenţierea coordonatelor principale în care s-au înscris relaţiile dintre Biserică şi Stat, devenit creştin, în diferite etape ale desfăşurării lor şi sub auspiciile unor importante evenimente politice, sociale, economice şi bisericeşti, în care au activat mari personalităţi ale vieţii bisericeşti şi de stat. Teza susţinută acum la Sibiu este şi o continuare a unei alte cercetări efectuate de către dr. Dragoş Boicu, sub aceeaşi coordonare academică. Membrii comisiei de doctorat au apreciat pozitiv lucrarea care a primit calificativul „Foarte bine“.

Inculturaţie şi misiune

A doua teză de doctorat a fost întocmită de către doctorandul Ştefan Mărculeţ şi a avut tema „Inculturaţia şi misiunea în activitatea Sfântului Pavel la Atena“. Lucrarea reprezintă prima teză de doctorat la disciplina Misiologie şi ecumenism coordonată de pr. prof. dr. Aurel Pavel, decanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, şi este urmarea interesului manifestat de doctorand pentru această temă încă din timpul studiilor sale la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi şi apoi la Institutul ecumenic de la Bossey (Elveţia). Autorul a dorit să aprofundeze această temă a inculturaţiei, una mai recentă pentru teologia românească, termenul „inculturaţie“ fiind folosit mai ales în spaţiul catolic european. Autorul a şi subliniat lipsa unei abordări serioase în spaţiul academic românesc a acestei teme, ca motiv suplimentar care l-a determinat să se aplece în cercetarea sa asupra acestui subiect.

„Inculturaţia“ este un termen folosit în misiologie pentru a defini interacţiunea dintre Evanghelie şi cultura popoarelor. În această interacţiune, credinţele personale sunt înlocuite de Cuvântul dumnezeiesc, în vreme ce oamenii rămân ataşaţi de culturile locale. Poporul poate înţelege Evanghelia din propriile contexte culturale, domestice, sociale, personale, liturgice şi teologice, acest lucru fiind posibil tocmai prin puterea venită de la Fiul lui Dumnezeu întrupat. Autorul a arătat că scopul misiunii Sfântului Pavel la Atena, care a culminat cu discursul din Areopag, nu a fost doar acela de a identifica „zeul necunoscut“ al Atenei ca fiind Dumnezeul său, ci a dorit să Îl proclame pe Dumnezeu, pe care grecii Îl cinsteau până atunci fără să-L cunoască la altarul „Zeului necunoscut“.

Sfântul Pavel a găsit puncte comune în cultura greacă şi în creştinism, iar Evanghelia propovăduită de Apostol se „încarnează“ astfel pe un fundament cultural şi religios existent deja în Atena, după cum a arătat Ştefan Mărculeţ.

În urma citirii referatelor membrilor comisiei, prezidate de către Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, proiectul a fost admis ca teză de doctorat în teologie, iar candidatul a fost proclamat în mod solemn doctor în teologie cu calificativul „Foarte bine“ în Capela mitropolitană.

„Re-evanghelizarea“ Europei

În după-amiaza aceleiaşi zile a fost susţinută şi teza de doctorat a diac. drd. Ioan Paul Crîngaşu, sub coordonarea ştiinţifică a pr. prof. dr. Aurel Pavel, cu tema „Dezbaterea conceptului de «Re-evanghelizare» a Europei. O perspectivă ortodoxă“.

Provocările societăţii contemporane determină identificarea a noi modalităţi de a propovădui în lume vestea ce bună a Învierii lui Hristos. Uneori nu este suficientă doar o adaptare a mesajului Evangheliei la mijloacele tehnice prezente şi viitoare, ci trebuie regândite obiectivele misiunii creştine şi elaborate strategii pastorale viabile. În acest proces de îmbogăţire a Misiologiei Ortodoxe poate fi inclusă şi teza de doctorat a diac. drd. Ioan Paul Crîngaşu.

Influenţa fenomenului de secularizare sau post-secularizare, cum afirmă autorul în câteva rânduri, poate fi percepută la nivelul calităţii vieţii spirituale şi a priorităţilor ei. Confruntată cu provocările societăţii şi cu superficialitatea duhovnicească determinată de progresul tehnologic, religia devine o povară chiar şi pentru cei dornici să întreţină o relaţie formală cu Dumnezeu, şi astfel apare imperativul „Re-evanghelizării“.

Diac. drd. Ioan Paul Crîngaşu punctează faptul că Biserica „pune la dispoziţia credincioşilor prin toate mijloacele media disponibile, slujbe şi emisiuni în direct şi cuvinte de învăţătură, dar şi informează credincioşii asupra evenimentelor ce urmează să aibă loc în comunitatea lor, astfel că participarea la aceste evenimente este întotdeauna cel puţin de ordinul sutelor“.

De asemenea, doctorandul vorbeşte despre o misiune în spaţiu virtual, ca un imperativ al începutului de mileniu III. În urma citirii referatelor s-a constatat că proiectul corespunde pentru a fi acceptat ca teză de doctorat în teologie, candidatul primind calificativul „Foarte bine“. (Emanuel Tăvală)