Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Noi preoți duhovnici pentru parohii din Arhiepiscopia Bucureștilor

Noi preoți duhovnici pentru parohii din Arhiepiscopia Bucureștilor

Galerie foto (30) Galerie foto (30) Știri
Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 10 Dec, 2020

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a hirotesit joi, 10 decembrie 2020, întru duhovnic şapte preoţi din Arhiepiscopia Bucureştilor, care au promovat examenul de duhovnicie. Slujba a fost oficiată în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală. În cuvântul de învăţătură, Preafericirea Sa a subliniat că lucrarea părintelui duhovnicesc este o slujire apostolească și misionară.

De asemenea, Preafericirea Sa a arătat că puterea de a lega sau dezlega păcatele a fost acordată Sfinților Apostoli și urmașilor lor de Însuși Domnul Iisus Hristos: „Sfinţii Apostoli au primit de la Mântuitorul Iisus Hristos, în ziua Învierii Sale, Duh Sfânt pentru a ierta păcatele celor care se pocăiesc. De aceea, puterea de a lega şi a dezlega păcatele oamenilor care se pocăiesc este o putere apostolică. Această putere sau responsabilitate, această lucrare sfântă a fost transmisă apoi episcopilor care conduceau eparhii pe calea mântuirii, învăţând dreapta credinţă, dreapta vieţuire şi unitatea Bisericii. Cu timpul, când s-au înmulţit comunităţile bisericeşti şi s-au extins şi la sate, nu doar în cetăţi sau oraşe, episcopii au delegat ca duhovnici pe unii preoţi mai în vârstă, cu experienţă duhovnicească şi cu un anumit nivel ridicat de învăţătură teologică. Mai târziu, când au apărut şcolile teologice, seminariile şi facultăţile, s-a considerat că nu contează doar vârsta biologică şi vechimea în preoţie, ci şi pregătirea teologică duhovnicească, şi aşa s-a ajuns ca preoţii de mir, nu doar călugării îmbunătăţiţi, să fie duhovnici într-o eparhie. De aceea, până astăzi a rămas această practică, şi anume, după terminarea studiilor, trebuie o pregătire specială pentru a obţine hirotesia întru duhovnic”, a explicat Patriarhul României.

În continuare, Preafericirea Sa a precizat că duhovnicia presupune maturitate în gândire şi echilibrul psihic şi duhovnicesc al celui care ascultă în scaunul spovedaniei ceea ce spun cei care se pocăiesc: „Preotul duhovnic nu este doar dezlegător de păcate, ci este şi îndrumător spiritual pentru ridicarea din păcate şi vindecarea de patimi egoiste şi cultivarea virtuţilor. Scopul vieţii creştine este dobândirea Duhului Sfânt şi creşterea spirituală în iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Această creştere spirituală are loc după vindecarea de patimi. De aceea, Canonul 102 al Sinodului Trulan din anul 692 spune că duhovnicul trebuie să fie ca un medic. Acesta nu spune că duhovnicul trebuie să fie ca un judecător, ci ca un medic sau doctor, care cunoaşte sau recomandă cele mai bune medicamente pentru vindecarea unei boli. Acest canon precizează că duhovnicul trebuie să cunoască şi rigurozitatea, exigenţa sau acrivia, dar şi blândeţea sau o anumită flexibilitate, pentru ca cel care se spovedeşte să nu cadă în deznădejde. Părintele duhovnicesc trebuie să fie mai aspru cu cei nepăsători, insensibili şi să arate o încurajare a celor care sunt copleşiţi de mustrările conştiinţei pentru păcatele săvârşite”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a mai subliniat că duhovnicul nu trebuie să fie nici prea îngăduitor şi nici prea exigent sau rigorist, ci să păstreze linia de mijloc. „Scopul duhovniciei nu este simpla iertare de păcate, ci şi creşterea spirituală în sfinţenie. Ca atare, este nevoie de multă răbdare, înţelepciune şi de cunoaştere a fiecărei persoane. Unii oameni se eliberează de o patimă în timp mai scurt, altora le trebuie mai mulţi ani, iar alţii doar înainte de moarte, după cum ne spune Sfântul Ioan Scărarul în cartea sa «Scara». De aceea, Sfintele Canoane nu se pot aplica fără să ţinem seama de vârsta duhovnicească, nu doar de cea fizică şi de contextul în care trăieşte fiecare dintre cei ce se spovedesc, de cultura, voinţa, sensibilitatea lor. Fiecare persoană trebuie tratată cu multă atenţie, mult respect şi cu răbdare”, a arătat Preafericirea Sa.

Clericii care au primit joi, 10 decembrie 2020, hirotesia întru duhovnic sunt: pr. Iulian-Alexandru Grigore, de la Parohia Izvoarele, Protopopiatul Vălenii de Munte, județul Prahova; pr. Dumitrel Ilie, de la Parohia Șoi­mești, Protopopiatul Urlați, județul Prahova; pr. Robert-Alexandru Ioniţă de la Parohia Tânganu, Protopopiatul Ilfov Sud; pr. Bogdan-Cosmin Neacşu, de la capela Liceului „Vintilă Brătianu”, Protopopiatul Ilfov Sud; pr. Vasile-Bogdan Niculică de la Parohia Plopeni Sat, Protopopiatul Ploieşti Nord, județul Prahova; pr. Florin-Adrian Popa de la Parohia Slon, Protopopiatul Vălenii de Munte, județul Prahova; şi pr. George-Iulian Tatu, de la Parohia Olarii Vechi, Protopopiatul Ploieşti Nord, județul Prahova.

Citeşte mai multe despre:   Patriarhul Daniel  -   Arhiepiscopia Bucureștilor  -   hirotesie  -   Reşedinţa patriarhală