La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Noi preoți duhovnici pentru parohii din ţară şi diasporă
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a hirotesit miercuri, 11 august 2021, întru duhovnic, 11 preoţi din Arhiepiscopia Bucureştilor, care au promovat examenul de duhovnicie. Slujba a fost oficiată în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală. În cuvântul de învăţătură, Preafericirea Sa a subliniat că duhovnicul trebuie să ceară pentru sine de la Dumnezeu luminarea minţii, încălzirea inimii şi întărirea voinţei.
Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că puterea de a lega şi dezlega păcatele oamenilor a fost dăruită de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos Apostolilor Săi în ziua Învierii Sale, apoi aceasta a fost transmisă episcopilor de către Sfinţii Apostoli. Preafericirea Sa a arătat că formarea teologică solidă în cadrul seminariilor şi facultăţilor de teologie a făcut ca slujba de părinte duhovnicesc să se extindă şi la preoţii de mir. „Certificatul de părinte duhovnicesc sau de duhovnic menţionează faptul că el este valabil atât timp cât duhovnicul este în ascultare faţă de episcopul locului, adică de chiriarhul lui şi săvârşeşte această taină a duhovniciei potrivit Sfintei Scripturi, potrivit canoanelor Sinoadelor Ecumenice, mai ales Canonul 102 de la Sinodul Trulan (691/692), şi potrivit Tradiţiei ortodoxe”. Părintele Patriarh Daniel a reliefat că slujirea de părinte duhovnicesc implică pe lângă multe cunoştinţe teologice (biblice, liturgice, patristice etc.) şi mult discernământ, echilibru şi maturitate spirituală: „Este vorba aici nu de o simplă iertare automată, mecanică a păcatelor, ci şi de o îndrumare, de curăţire de păcate şi de creştere în virtuţi pe calea sfinţeniei. De aceea, slujirea aceasta necesită o permanentă formare, adică o formare continuă a duhovnicului şi o lectură constantă pentru a cunoaşte cât mai bine tradiţia Bisericii noastre. În acelaşi timp, această lucrare necesită şi consfătuirea cu alţi duhovnici care au mai multă experienţă”.
Preafericirea Sa a mai spus că preotul duhovnic trebuie să ştie să evite extremele. „Duhovnicul nu trebuie să fie nici prea aspru, încât să-i conducă pe credincioşi la disperare sau deznădejde, şi nici prea îngăduitor, încât să dea impresia că e de acord cu orice manifestare, zicând că aşa este timpul nostru. El trebuie să evite şi rigurozitatea extremă, şi laxismul sau îngăduinţa exagerată. Din acest punct de vedere, duhovnicul este un om înţelept, care înţelege ce vârstă duhovnicească are cel care se spovedeşte. Oamenii de aceeaşi vârstă biologică nu au întotdeauna aceeaşi vârstă duhovnicească: unii sunt mai maturi din punct de vedere duhovnicesc, alţii mai puţin maturi şi de aceea este nevoie de o cunoaştere personală. Nu se aplică toate regulile automat, mecanic”, a arătat Patriarhul României.
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că la spovedanie nu se dau reguli abstracte, ci în etape, „deoarece atunci când este prea multă exigenţă, duhovnicul riscă ca fiul sau fiica duhovnicească să nu poată pune în practică ceea ce i se cere. În general, această artă de a vindeca sufletul omului păcătos este un dar de la Dumnezeu, însă acest dar trebuie să fie cultivat cu multă grijă. Duhovnicul este dator să-i pomenească în rugăciunile sale pe toţi cei care se spovedesc la el, iar cei care se spovedesc sunt datori să-l pomenească în rugăciunile lor pe părintele duhovnic, deoarece numai harul lui Dumnezeu găseşte cea mai bună sfătuire şi călăuzire. Unitatea în duh se exprimă prin rugăciune. Ceea ce este important este ca duhovnicul să-l poată primi pe penitent ca şi când Hristos îl primeşte. El trebuie să îi arate iubirea Tatălui ceresc, lumina Evangheliei lui Hristos şi puterea rugăciunii care vine din lucrarea Duhului Sfânt”, a subliniat Preafericirea Sa.
Totodată, Părintele Patriarh Daniel a precizat că în Taina Sfintei Spovedanii se întâlneşte în modul cel mai sensibil harul Sfântului Duh care împărtăşeşte celor ce se pocăiesc iubirea Preasfintei Treimi. „După cum Dumnezeu Tatăl Se bucură de întoarcerea fiului risipitor, după cum Dumnezeu Fiul, care a vindecat o mulţime de bolnavi, îi zice slăbănogului din Capernaum: «Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale!» (Matei 9, 2), tot aşa şi părintele duhovnicesc trebuie să simtă pocăinţa celui care vine să se spovedească. În mod deosebit, căldura duhului se vede prin bucuria rugăciunii. Nu trebuie să neglijăm cunoştinţele intelectuale, dar nici nu trebuie să considerăm că dacă am citit mult suntem şi cei mai buni duhovnici (...). Cea dintâi rugăciune a duhovnicului este să ceară pentru sine de la Dumnezeu luminarea minţii, încălzirea inimii şi întărirea voinţei”, a arătat Patriarhul României. La final, Preafericirea Sa le-a oferit celor 11 preoţi câte un Molitfelnic şi o cruce de binecuvântare.
Clericii care au primit miercuri hirotesia întru duhovnic sunt: ierom. Gherasim Moghioroiu (Gelu-Gabriel), Mănăstirea Turnu, Protopopiatul Ploieşti Sud; pr. Tudorel-Ciprian Birău, Parohia Bărăitaru, Protopopiatul Urlați; pr. Florin Deaconu, Parohia Coslegi, Protopopiatul Ploieşti Nord; pr. Marius-Mihail Desagă, Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul”-Dristor, Protopopiatul Sector 3 Capitală; pr. Robert Floria, Parohia Vidra, Protopopiatul Ilfov Sud; pr. Ionuţ- Cristian Grigorcea, Parohia Bragadiru, Protopopiatul Ilfov Sud; pr. Alexandru-Gabriel Negoiţă, Parohia Chiajna, Protopopiatul Ilfov Sud; pr. Florin-Lucian Olteanu, Parohia Vitioara de Sus, Protopopiatul Vălenii de Munte; pr. Săndel Rădăcină, Parohia Oborul Nou, Protopopiatul Sector 2 Capitală; pr. Marian-Andrei Silivestru, Parohia Palanca, Protopopiatul Ploieşti Nord; şi pr. Alexandru-Cristian Trușcan, Parohia Ortodoxă Română din Dubai, Emiratele Arabe Unite.