Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Nou site de carte veche românească

Nou site de carte veche românească

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Știri
Un articol de: Pr. Prof. Dr. Ioan Moldoveanu - 13 Ianuarie 2016

Pe platformele digitale, nu de foarte multă vreme, s-a conturat un nou proiect menit să vină în întâmpinarea cercetătorilor cărții vechi românești, şi anume „Medievalia - Texte fundamentale ale culturii române medievale”, www.medievalia.com.ro. Proiectul este realizat în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române.

Proiectul ce ni se propune poartă numele „Medievalia - Texte fundamentale ale culturii române medievale” și face parte din Programul PA16/RO12 „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural” - Schema de granturi mici, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014 având ca operator de proiect Ministerul Culturii - Unitatea de Management a Proiectului. Inițiatorul proiectului este Asociația Exce­lență prin Cultură în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române.

Citând din chiar prezentarea proiectului de pe propriul site, www.medievalia.com.ro, în­țe­legem că: „Prin acest proiect ne propunem, în parteneriat cu Biblioteca Academiei, să identificăm un corpus prioritar în domeniul literaturii române vechi și să digitizăm aceste manuscrise ce conțin texte extrem de valoroase pentru epoca medievală românească, pentru a oferi un mediu de cercetare virtual. Cel mai important scop al digitizării este acela de a spori accesul la informație și de a îmbunătăți conservarea documentelor, fiind modalitatea cea mai adecvată de distribuție pe scară largă a informației. Proiectul de față își propune digitizarea a 60 de volume manuscrise privitoare la literatura română veche din secolele XVI-XVIII”.

În afară de semnificaţiile ei majore, literatura medievală cuprinde şi un considerabil material artistic, cu deosebire în cadrul genului narativ istoric. Fenomenul cultural, cu importante consecinţe pentru spiritualitatea românească, îşi are originea în viaţa bisericească. Mănăstirile, focare de cultură, cum le numeşte Nicolae Cartojan, au favorizat copierea de manuscrise, tipărirea de cărţi religioase şi, tot în mănăstiri, se scriu cronici, funcţionează şcoli, se păstrează documente de limbă românească şi slavonă. Cuvântul românesc s-a născut în paginile cărţilor religioase şi a coborât în istorie pentru a depune mărturie despre o spiritualitate care animă chiar pe cel mai umil dintre copişti.

Cu atât mai mult, digitalizarea în cadrul acestui proiect a 60 de volume din domeniul textelor vernaculare și introducerea lor într-un portal european (www.europeana.eu), înseamnă valorificarea lor printr-un acces imediat din orice parte a lumii, de către cât mai mulți utilizatori.

Distingem în componenţa colecţiei de manuscrise digitalizate cărţi ale Vechiului şi Noului Testament (incluzând şi traducerile sau comentariile pe marginea lor), cărţi liturgice, cărţi de omiletică, de literatură dogmatică şi de polemică religioasă, cărţi de drept canonic, literatură patristică cu care cercetătorul român - fie teolog, fie istoric sau filolog - este deja familiarizat.

Se înțelege, prin urmare, că site-ul prezentat devine un instrument extrem de util atât pentru aceia care sunt deja obişnuiţi cu cercetarea prin arhive, dar şi mai util acelora care îşi încep munca de cercetare: studenţi, masteranzi şi doctoranzi.