Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit vineri, 27 decembrie 2024, în ziua de pomenire a Sfântului Arhidiacon Ștefan, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din
„Nu putem fura libertatea de a studia Religia“
▲ Biserica Ortodoxă Română continuă campania „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!“, printr-un comunicat de presă al Sectorului Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române, în care se arată că scoaterea orei de Religie din liceu este contrară Constituţiei României şi legii privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor ▲
Patriarhia Română atrage atenţia asupra problemelor ridicate de actualele proiecte ale Legii învăţământului preuniversitar, Legii învăţământului superior şi Legii privind statutul personalului didactic, elaborate fără organizarea unei strategii naţionale coerente, pentru identificarea priorităţilor, a valorilor reale şi a competenţelor profesionale necesare. Considerăm că aceste propuneri nu respectă reperele spirituale şi morale ale societăţii, priorităţile pe termen lung şi realităţile socio-culturale, ignorând atât tradiţia românească europeană, cât şi legile acestei ţări. Astfel, potrivit proiectului legii învăţământului preuniversitar, doar „planurile cadru ale învăţământului primar şi gimnazial includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun“ - art. 10. (1). Îndepărtarea nejustificată şi arbitrară a unei discipline legitime şi necesare din învăţământul liceal conduce la privarea elevilor, a cultelor religioase şi a întregii societăţi româneşti, de un drept garantat prin Constituţia României: „Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.“ - art. 32. (7). De asemenea, „omisiunea“ menţionată contrazice, în mod flagrant, Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care prevede că „în învăţământul de stat şi particular, predarea Religiei este asigurată prin legea cultelor recunoscute“ - art. 32. (1). Dacă s-ar adopta noul proiect al legii învăţământului preuniversitar (art. 10. (1)), tinerii din liceele româneşti ar pierde, astfel, un drept câştigat prin jertfă, în anul 1989, accesul legal la componenta religioasă a educaţiei, cu valenţe formative, demonstrate de cercetările sociologice şi psiho-pedagogice recente. În plus, proiectele educaţionale menţionate încalcă şi relaţiile legitime dintre culte şi profesorii de Religie, ignorând articolul 32. (2) al Legii privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care prevede că „personalul didactic care predă Religia în şcolile de stat se numeşte cu acordul cultului pe care îl reprezintă, în condiţiile legii“, iar acest drept nu mai este menţionat în noile proiecte. Având în vedere problemele grave, de ordin juridic, precum şi cele semnalate de specialişti în pedagogie, sociologie şi politică educaţională, de profesori, părinţi, culte recunoscute şi parteneri sociali, Patriarhia Română consideră că înlocuirea Legii învăţământului 84/1995, cu aceste propuneri legislative contestate, aflate în contradicţie cu legile statului, nu este oportună şi nici necesară. Promovarea actualelor proiecte şi înaintarea lor Parlamentului României, într-o perioadă politică dificilă, nu se justifică, fiind necesară elaborarea unei strategii naţionale, coerente şi riguros fundamentate, de reorganizare a învăţământului românesc, considerat „prioritate naţională“. Reintroducerea Religiei în şcoli, de unde a fost îndepărtată de ateismul comunist umilitor, a reprezentat un pas important în trecerea providenţială de la dictatură la libertate, de la minciună la adevăr şi de la o cultură contrară sufletului românesc la una proprie lui, prin valorificarea unui drept legitim, garantat de legile ţării. Nu putem priva elevii de liceu de valorile recunoscute ale educaţiei religioase şi nu putem fura libertatea de a studia Religia, în numele unei false libertăţi, a vidului spiritual, a relativismului individualist şi a secularizării, printr-un act arbitrar, ce reprezintă un atentat la securitatea culturală, morală şi spirituală a ţării, un afront adus identităţii acestui popor, eminamente religios.