„O autoritate politică globală ar aduce echilibrul financiar“

Biserica Romano-Catolică a emis un document oficial prin care cere crearea graduală a unei autorităţi politice globale care să poată aduce echilibrul pe pieţele financiare şi care să "rezolve inegalităţile şi distorsiunile dezvoltării capitaliste". Documentul precizează că actuala criză globală a condus la manifestări egoiste şi la o lăcomie colectivă. Titlul acestui act important este "Reformarea sistemelor financiare şi monetare internaţionale în contextul unei autorităţi publice globale".

Un document de 41 de pagini, intitulat "Reformarea sistemelor financiare şi monetare internaţionale în contextul unei autorităţi publice globale", a fost emis publicităţii pe data de 24 octombrie de Consiliul Pontifical pentru Justiţie şi Pace în mai multe limbi. Documentul cuprinde şi o parte din sfaturile episcopilor Romei din ultimii 40 de ani cu privire la necesitatea existenţei unei autorităţi publice universale care să transceandă interesele naţionale. Se susţine ideea că actuala criză economică a condus la creşterea diferenţelor dintre cei bogaţi şi cei săraci, iar existenţa acestei autorităţi supranaţionale se impune. Unul dintre paşii majori în această direcţie ar consta în crearea unui fond monetar internaţional care să implice ţările dezvoltate. Documentul cuprinde soluţia creării unei "bănci globale" care să reglementeze schimburile monetare. În momentul de faţă, se atestă aici, Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu mai posedă puterea de a controla riscurile diverselor sisteme financiare. De asemenea, în actul respectiv sunt precizate câteva propuneri. Prima dintre acestea cuprinde o taxare a tranzacţiilor financiare. Fondurile obţinute astfel vor contribui la crearea unui fond de rezervă global care să sprijine economiile ţărilor afectate de criză. O a doua propunere constă în managerierea mai eficientă a pieţelor de muncă la negru, care sunt total necontrolabile în momentul de faţă. A treia propunere se concentrează asupra unei forme de recapitalizare a băncilor cu fonduri publice pe baza comportamentului "responsabil" al acestora faţă de dezvoltarea economică reală. Toate aceste măsuri sunt menite să facă economia globală mai responsabilă la nevoile personale şi mai puţin "subordonată faţă de interesele statelor care se bucură de o poziţie economică puternică şi de avantaje financiare". Documentul afirmă de asemenea că modelul naţional de interes devine tot mai "anacronic şi nerealist" în această perioadă de globalizare. "Noua dinamică mondială cere o transferare graduală şi echilibrată a puterii fiecărei naţiuni către o autoritate mondială şi către autorităţi regionale. (...) Într-o lume care se află într-un proces rapid de globalizare, referirea la o autoritate globală rămâne singurul orizont compatibil cu realităţile noi din perioada actuală şi cu nevoile umanităţii." Această autoritate globală nu poate fi însă impusă cu forţa, ci poate fi creată doar pe baza unor consultări şi prin acorduri internaţionale. De asemenea, ea ar urma să opereze pe baza principiului subsidiarităţii şi va interveni doar atunci când ţările suferă din punct de vedere economic şi nu pot îndeplini ceea ce este cerut de la ele. Identităţile naţionale vor fi în continuare respectate. Modelul de referinţă pentru o astfel de autoritate va fi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Documentul romano-catolic cuprinde şi o serie de referiri la diverse afirmaţii papale din ultimii 50 de ani, incluzând aici o precizare a papei Ioan Paul al II-lea, care susţinea după căderea comunismului, în anul 1991, că ne aflăm în faţa unei "idolatrizări a pieţelor [financiare]".