Aflați în România la începutul unei perioade de o lună de zile pe care o vor petrece, pentru a aprofunda slujirea liturgică și spiritualitatea ortodoxă românească, la Mănăstirea Putna, judeţul Suceava, cinci clerici ortodocși din America de Sud, aflați sub jurisdicția Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, au vizitat vineri, 17 iulie, Palatul Patriarhiei din București. Însoțiți de părintele vicar eparhial Daniel Ene, aceștia au fost primiți de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, delegatul Patriarhului României, care a discutat cu ei despre misiunea, provocările și reușitele Bisericii noastre în lucrarea de evanghelizare de pe continentul sud-american.
O carte despre istoria oraşului doljean Segarcea
De curând, a apărut la Editura Sitech din Craiova cartea cu titlul "Istoria Domeniului Coroanei de la Segarcea - Dolj". Lucrarea aparţine reputatului prof. univ. dr. Dinică Ciobotea, profesor la Catedra de istorie a Universităţii din Craiova, în colaborare cu Ion Zarzără, director al Direcţiei Judeţene Dolj a Arhivelor Naţionale. În cele aproape 300 de pagini, cei doi autori sunt preocupaţi de a descoperi în "illo tempore" strălucirea istorică şi spirituală a unui ţinut oltenesc, format de moşia şi satul Segarcea, precum şi de satele învecinate din Câmpia Desnăţuiului, subunitate fizico-geografică a Câmpiei Române.
Autorii cărţii identifică, după o îndelungă cercetare, descendenţii moştenitorilor din bazinul Jiului, dintre care s-au ridicat boierii Craioveşti, stăpânitorii unui domeniu funciar, din care s-a individualizat complexul teritorial Segarcea. În structura ulterioară de domeniu mănăstiresc (secolele XVI-XIX), moşie a statului între 1864 şi 1884, sau de componentă a Domeniilor Coroanei Regale a României (1884-1948), mereu în restrângere prin restituirea unor părţi către oamenii locului, acest teritoriu doljean este expresia sau sinteza unor epoci trecute, cu o poveste ce merită ascultată sau citită. Structurată pe şase capitole, cartea parcurge un drum condensat: de la descoperirile arheologice care probează o vatră doljeană întinsă, de pulsaţie romanică, şi până la descrierea Mănăstirii Segarcea (cu hramul "Adormirea Maicii Domnului") ce s-a aflat în aceste ţinuturi, a cramelor vechi şi a plantaţiilor de viţă-de-vie ce se găsesc astăzi la Segarcea, pentru ca mai apoi să fie prezentate, în finalul cărţii, etapele de ridicare şi consolidare a celor două biserici din vechea comună doljeană. De o mare valoare ştiinţifică, lucrarea se vrea drept un ghid istoric de cunoaştere a izvoarelor şi evenimentelor semnificative ce au dus la transformarea domeniului Coroanei de la Segarcea doljeană.



.jpg)
