O casă a cărţii şi a artelor: Muzeul Brukenthal

Împlinirea a două sute de ani de la deschiderea pentru public a Muzeului Brukenthal din Sibiu reprezintă un moment solemn şi semnificativ din istoria culturii şi spiritualităţii româneşti contemporane.

Ceremonia de deschidere a programului „Bicentenar Brukenthal 2017” ne oferă prilejul omagierii memoriei unui mare colecționar şi ocrotitor al patrimoniului cultural şi artistic, baronul Samuel von Brukenthal, din ale cărui preţioase colecţii s-a constituit şi dezvoltat instituția aniversată astăzi. Totodată, acest moment este şi un prilej de aducere aminte de generaţiile de cercetători, muzeografi, conservatori, restauratori şi ghizi care au păstrat, îmbogăţit şi pus în valoare această inestimabilă moştenire culturală pe care o adăposteşte Muzeul Brukenthal.

Pentru Biserica Ortodoxă Română, creatoare şi păstrătoare a unei părţi considerabile a patrimoniului nostru naţional cultural, aniversarea Muzeului Brukenthal reprezintă un moment deosebit de important.

În acest sens, ne bucurăm să constatăm că din bogata bibliotecă Brukenthal fac parte aproximativ 1.500 de volume de carte românească veche, multe atestând circulaţia permanentă a cărţilor bisericeşti între cele trei ţări româneşti, Muntenia, Moldova şi Transilvania, precum şi contribuţia lor la păstrarea şi cultivarea unităţii de limbă, de credinţă şi cultură a tuturor românilor. Cazania lui Varlaam de la Iaşi (1643), Noul Testament de la Bălgrad (1648) sau Biblia lui Şerban Cantacuzino de la Bucureşti (1688) aduc, alături de unele manuscrise bisericeşti sau vase liturgice aflate în colecţiile de aici, un plus de strălucire Muzeului Brukenthal.

Constatăm, de asemenea, cu bucurie că printre ostenitorii de astăzi ai Muzeului Brukenthal se află şi câțiva absolvenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu.

Preocuparea Bisericii Ortodoxe Române pentru promovarea patrimoniului cultural religios s-a intensificat după anul 1990. De pildă, în timpul arhipăstoririi noastre ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, am înfiinţat în cadrul Facultăţii de Teologie din Iaşi, încă din anii â90, secţia de Teologie - Patrimoniu cultural, devenită apoi Teologie - Artă sacră, cu scopul de a forma specialişti conservatori ai bunurilor de patrimoniu, restauratori carte-document şi icoană-lemn policrom (pictură pe suport de lemn), precum şi pictori bisericeşti. Această specializare nouă a fost preluată şi de alte facultăţi de teologie ortodoxă din ţară, având în vedere că un imens volum din patrimoniul cultural naţional al României este reprezentat de patrimoniul cultural bisericesc.

Tot după anul 1990, la Iaşi, am pus bazele Centrului de conservare şi restaurare a patrimoniului de artă creştină „Resurrectio“, care desfăşoară de mai bine de două decenii o activitate deosebită.

La Bucureşti, în cadrul Administraţiei Patriarhale s-a înfiinţat, în anul 2010, Centrul pentru patrimoniu cultural „Sfântul Constantin Brâncoveanu“, care prin laboratoarele sale de conservare şi restaurare salvează şi pune în valoare o mulţime de obiecte de patrimoniu afectate de degradare, iar prin Centrul de pregătire profesională, înfiinţat în anul 2007, au fost organizate cursuri periodice intensive, cu scopul de a forma specialişti în domeniile gestionării, administrării, protecţiei, conservării, restaurării şi valorificării bunurilor culturale deţinute de unităţile noastre de cult.

Astfel, Patriarhia Română a devenit, pentru mai mulţi ani (2007-2015), furnizor autorizat de formare profesională în domeniul patrimoniului cultural, încât în cadrul programelor sale de pregătire pentru specializările Muzeologie generală, Conservator bunuri culturale şi Gestionar custode-sală s-au format peste 300 de absolvenţi atât din unităţile noastre bisericeşti, cât şi din unităţile muzeale de stat din diverse oraşe ale ţării. Precizăm că în Patriarhia Română funcționează în prezent 319 unități cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, dintre care 277 sunt muzee și colecții muzeale, iar 42 sunt centre de ocrotire a patrimoniului.

Amintim, de asemenea, buna colaborare dintre specialiştii din domeniul Patrimoniului cultural din instituţiile de profil ale statului şi instituţiile noastre bisericeşti. Desigur, sunt încă foarte multe de făcut în domeniul conservării patrimoniului cultural mobil şi imobil, dar urgentă este elaborarea unui Cod al Patrimoniului Cultural.

Din interiorul acestor preocupări pentru salvarea, păstrarea, conservarea, restaurarea, valorificarea şi promovarea patrimoniului nostru cultural naţional, bisericesc şi laic, apreciem şi preţuim în mod deosebit eforturile tuturor celor care, în cadrul Muzeului Brukenthal, vreme de două secole, au desfăşurat o activitate pe cât de necesară, pe atât de valoroasă.

Felicităm conducerea Muzeului Brukenthal din Sibiu, pe toţi ostenitorii şi susţinătorii acestuia, împărtăşindu-le, totodată, binecuvântarea şi aprecierea noastră pentru străduinţa de a pune în valoare şi a face atractive pentru noile generaţii aceste nepreţuite comori spirituale şi culturale.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Mesaj transmis cu prilejul împlinirii a 200 ani de la deschiderea Muzeului Brukenthal – sâmbătă, 25 februarie 2017, Palatul Brukenthal, Piaţa Mare, Sibiu.