O lucrare care omagiază personalitatea Sfinţilor Martiri Brâncoveni

La Editura „Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a apărut de curând, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, al doilea volum al lucrării „Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu - mărturisitor jertfelnic şi ctitor darnic“.

Cel de-al doilea volum cuprinde studii ale unor renumiţi dascăli de teologie, istorici şi cercetători ai artei medievale româneşti, care şi-au păstrat actualitatea şi valoarea, fiind, în momentul elaborării lor, deschizătoare de direcţii de cercetare. Preoţii profesori Niculae Şerbănescu (1914-1999) şi Gheorghe Moisescu (1906-1974) au scris despre viaţa culturală din timpul Sfântului Constantin Brâncoveanu şi despre moartea martirică a Brâncovenilor. Despre ecourile martiriului voievodului în periodicul german Relationis historicae semestrialis continuatio a scris pr. Eugen Greuceanu. Istoricul descoperirii moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu şi controversa interbelică privind identitatea răposatului voievod, înhumat în cripta amenajată pe latura de sud a naosului Bisericii „Sfântul Gheorghe“ -Nou au fost prezentate de pr. prof. Niculae Şerbănescu. O probă în plus pentru identificarea mormântului Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu a semnalat teologul, juristul şi filologul Ştefan Grigore Berechet (1885-1946). Despre scrieri şi encomioane închinate voievodului Constantin Brâncoveanu a tratat Mihail Carataşu, iar despre particularităţile stilului brâncovenesc şi despre cele mai reprezentative monumente ale artei brâncoveneşti a tratat istoricul de artă şi teologul Gheorghe Popescu-Vâlcea.

De asemenea, volumul conţine şi o bogată secţiune de documente: tomosul patriarhal şi sinodal de canonizare a Sfinţilor Martiri Brâncoveni (20 iulie 1992); panegirice ale fiilor martiri ai voievodului, Ştefan şi Radu, şi prefeţe ale unor tipărituri brâncoveneşti care subliniază meritele culturale ale voievodului, generos sprijinitor al tiparului şi al culturii, în traducerea teologului, filologului şi istoricului Constantin Erbiceanu (1838-1913), decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi membru titular al Academiei; testamentul doamnei Maria (Marica) Brâncoveanu, publicat de Petre Ş. Năsturel (1923-2012); hrisoave de danie şi de acordare de privilegii unor biserici şi mănăstiri din ţară şi din Răsăritul ortodox, în traducerea istoricului George Potra (1907-1990), şi acte de danie inedite către mănăstirea athonită „Sfântul Pavel“, în tălmăcirea istoricului şi profesorului de teologie Toma G. Bulat (1887-1979).