În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
O mărturie ortodoxă unitară pentru Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu
▲ Raportul final al Întrunirii pregătitoare a delegaţilor Bisericilor Ortodoxe, Rhodos, 25-28 iunie 2007 ▲
La invitaţia Sanctităţii Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, prin ospitalitatea Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Kyrillos de Rhodos şi sub preşedinţia Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Gennadios de Sassima (Patriarhia Ecumenică), 35 de ierarhi, preoţi, diaconi, profesori universitari şi laici (bărbaţi şi femei), reprezentând aproape toate Bisericile Ortodoxe membre în Conferinţa Bisericilor Europene (CBE), s-au întrunit în Insula Rhodos, Grecia, între 25 şi 28 iunie 2007, ca pregătire pentru cea de a III-a Adunare Ecumenică Europeană (AEE3) ce va avea loc la Sibiu, România, între 4 şi 9 septembrie 2007, având tema „Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă pentru înnoire şi unitate în Europa“. Participanţii sunt membri ai delegaţiilor oficiale ale Bisericilor Ortodoxe pentru AEE3, alături de care au fost prezenţi şi delegaţi ai CBE. La Rhodos au fost reprezentate Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Moscovei, Patriarhia Serbiei, Patriarhia României, Biserica Ciprului, Biserica Greciei, Biserica Poloniei, Biserica Albaniei, Biserica din Ţinuturile Cehiei şi Slovaciei, precum şi Biserica Apostolică Armeană. Pe lângă discuţiile ce au avut loc pe teme variate, programul întrunirii din Rhodos a inclus rugăciuni şi vizite la parohii locale. Scopul principal al întâlnirii a fost: a) să comenteze şi să analizeze programul AEE3; b) să aprofundeze tema principală, „Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă pentru înnoire şi unitate în Europa“, ca şi cele trei sub-teme ale ei: 1) „Lumina lui Hristos şi Biserica“, 2) „Lumina lui Hristos şi Europa“, 3) „Lumina lui Hristos şi lumea“; c) să facă o radiografie a dezvoltării eclesiastice şi socio-politice din Europa în acest moment şi să definească rolul Bisericilor în conturarea unei noi societăţi europene; d) să traseze liniile unei înţelegeri comune a problemelor ce vor fi dezbătute în timpul acestui semnificativ şi atât de important eveniment ecumenic paneuropean; e) să redacteze un raport ce va fi adresat tuturor celor care vor participa la AEE3 de la Sibiu. Drumul către Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe După ce a transmis urările părinteşti, rugăciunile şi binecuvântările Sanctităţii Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, Mitropolitul Ghennadios a mulţumit cordial Mitropolitului Kyrillos de Rhodos pentru generoasa lui ospitalitate şi a adresat un salut participanţilor. El şi-a exprimat speranţa că această întrunire informală va constitui, în acelaşi timp, o nouă ocazie de a continua întărirea legăturilor frăţeşti între Bisericile Ortodoxe, şi că va face posibil ca ele să acţioneze şi să se exprime într-o manieră coordonată, „cu o gură şi cu o inimă“, în timpul AEE3. În continuare, Mitropolitul a menţionat că această adunare are loc în istorica insulă Rhodos, unde, cu aproape 50 de ani în urmă, întâlnirile panortodoxe au pavat drumul către Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe şi către o mai profundă cooperare ortodoxă. La rândul său, Mitropolitul Kyrillos de Rhodos a adresat un bun venit participanţilor şi a urat succes acestei importante întruniri interortodoxe. După aceste momente introductive, Mitropolitul Gennadios a făcut un scurt rezumat al paşilor făcuţi până acum de cei doi organizatori ai AEE3, respectiv Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi Consiliul Conferinţelor Episcopale Catolice (CCEC) în procesul de pregătire a evenimentului de la Sibiu. El a exprimat speranţa că acest proces ecumenic european va fi într-adevăr un pelerinaj ecumenic, care va sluji drept instrument ce va oferi noi căi pentru frăţietate şi va deschide noi spaţii pentru cooperare între Biserici astăzi. „Pustiul secularizării“ În continuare, Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei a făcut o analiză a temei Adunării Ecumenice Europene de la Sibiu. El a precizat că tema aceasta este în acelaşi timp una biblică, liturgică şi misionară. Ca şi Creator al lumii (Ioan 1, 3; Coloseni 1, 16) şi Cap al Bisericii, Hristos este Lumina lumii (Ioan 8, 12) şi, în mod deosebit, Lumină a vieţii şi misiunii Bisericii şi a creştinilor în viaţa lor de zi cu zi. În continuare, IPS Mitropolit Daniel a vorbit despre importanţa şi adânca semnificaţie a Adunării de la Sibiu - una din cele două capitale culturale ale Europei pentru anul 2007 - pentru credinţa, viaţa şi misiunea Bisericilor în România şi în Europa în general. În mod special, el a subliniat că în zilele noastre, când Europa trăieşte o adâncă stare de criză a credinţei şi traversează un „pustiu al secularizării“, datoria Bisericilor europene este aceea de a se mobiliza pentru dialog, reconciliere şi cooperare între ele şi între oamenii de pe continent. În continuare, pr. prof. Viorel Ioniţă, Director al Comisiei „Biserici în Dialog“ a CBE, mai întâi a făcut o scurtă prezentare a etapelor pregătitoare ale AEE3 (Roma, ianuarie 2006; întâlnirile regionale/naţionale între Rusaliile anului 2006 şi februarie 2007; Wittenberg, februarie 2007), în timpul cărora s-a realizat un schimb al experienţelor ecumenice între participanţi, o bună dezbatere asupra temei şi a preocupărilor Adunării, dar şi o discuţie aprofundată privind secularizarea Europei şi responsabilitatea Bisericilor pentru construirea unei noi societăţi europene, bazată pe valorile şi principiile moralei creştine. Părintele Viorel Ioniţă a continuat cu o prezentare „power-point“ a agendei şi programului AEE3, accentuând importanţa celor nouă Forumuri ale Adunării, în cadrul cărora va fi discutată atât tema principală, cât şi sub-temele. Subiectele care vor fi dezbătute în acest context sunt: a) căutarea unităţii Bisericii; b) promovarea spiritualităţii creştine; c) mărturia Bisericilor în societatea secularizată a Europei de azi; d) valorile creştine şi construirea unei noi Europe; e) întâlnirea dintre creştini şi oameni de alte credinţe; f) preocuparea şi grija pentru migranţi, refugiaţi şi solicitanţi de azil; g) problema justiţiei în Europa şi în întreaga lume; h) angajamentul Bisericilor pentru pace şi protecţia mediului prin adoptarea unui stil de viaţă responsabil şi realist. Bisericile trebuie să ofere o mărturie comună În discuţiile ce au urmat, în şedinţe plenare şi în grupe, mulţi dintre participanţi au luat cuvântul şi au comentat atât programul, cât şi tematica AEE3. S-a subliniat că unitatea Bisericii, bazată pe credinţa cea adevărată, trebuie să fie principalul scop al oricărei iniţiative ecumenice. S-a punctat totuşi că, în ciuda dificultăţilor nerezolvate cu care se confruntă în dialogul ecumenic privind probleme eclesiologice, teologice şi morale, Bisericile trebuie să ofere o fermă mărturie comună lumii întregi şi societăţii secularizate a Europei de astăzi. Acest lucru poate fi făcut în baza credinţei comune în Sfânta Treime şi în acţiunea mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos. În mod deosebit s-a precizat că, în ansamblul eforturilor făcute pentru a forma o societate europeană coerentă şi dreaptă, Ortodoxia are o misiune precisă: aceea de a oferi o mărturie puternică, bazată pe credinţa că Biserica, dincolo de toate, slujeşte manifestarea prezenţei Sfintei Treimi în lume şi este semnul intervenţiei permanente a iubirii Sale în viaţa noastră. „Ortodoxia“ (credinţa dreaptă) nu poate fi separată de „ortopraxia“ (acţiunea dreaptă). Pe fundamentul acestei credinţe, Bisericile noastre trebuie să aducă acţiunea vindecătoare a lui Dumnezeu în societatea contemporană, divizată de ură, conflict, violenţă, rasism, xenofobie, injustiţie, sărăcie materială şi spirituală. În relaţie cu sub-tema „Lumina lui Hristos şi Biserica“, s-a subliniat că Hristos este Cel pe Care Îl chemăm în rugăciune, pe Care Îl ascultăm în Evanghelie, cu Care ne împărtăşim prin Tainele Bisericii, pregustare a Împărăţiei lui Dumnezeu, şi prin împlinirea poruncilor Lui de a iubi pe Dumnezeu şi pe aproapele. La Sibiu trebuie evidenţiate rădăcinile creştine ale Europei Unitatea Bisericii este un dar al lui Dumnezeu şi în acelaşi timp o datorie a creştinilor, care trebuie să se roage şi să lucreze pentru aceasta, şi nu poate fi despărţită de sfinţenia, universalitatea şi apostolicitatea ei. A ne ruga şi a lucra pentru unitatea creştină înseamnă a redescoperi Tradiţia apostolică comună, trăită şi transmisă de-a lungul secolelor. Atitudinea Ortodoxiei faţă de orice fel de probleme sociale este o expresie a spiritualităţii ortodoxe. Viaţa noastră spirituală nu poate fi separată de angajamentul social al Bisericii, exprimat prin comunităţile vii mărturisitoare în lumea de azi. Viaţa spirituală este temelie pentru orice viaţă şi misiune socială autentic creştină. Cu privire la sub-tema „Lumina lui Hristos şi Europa“, s-a spus că Europa nu este limitată la structurile Europei Occidentale şi Uniunii Europene, ci priveşte întregul continent. Baza comună a Europei este credinţa creştină. Tocmai de aceea, este important ca la Adunarea de la Sibiu să fie evidenţiate rădăcinile creştine ale Europei. Rolul creştinătăţii în Europa depinde foarte mult de angajarea personală a credincioşilor în ţările lor şi în instituţiile europene. Aceasta este o condiţie indispensabilă pentru a face din orice uniune de ţări o adevărată uniune spirituală. Creştinismul coexistă, în clipa de faţă, cu oameni de credinţe diferite în spaţiul societăţii europene. Această situaţie cere o atenţie deosebită. În plus, Europa se confruntă cu valuri uriaşe de migranţi venind din diferite contexte religioase şi culturale. Acest fapt creează adesea probleme şi situaţii conflictuale. Trebuie să se înţeleagă, totuşi, că prezenţa oamenilor de alte credinţe nu este un fenomen nou pentru Europa de Est, locuită în cea mai mare parte de creştini ortodocşi, care au o experienţă de secole a bunei vecinătăţi cu oameni de alte credinţe şi culturi, în special Islamul. Totuşi, în unele cazuri, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă în Kosovo, comunităţile creştine sunt victimizate din cauza exploatării politice a diferenţelor etnice şi religioase. În ciuda acestor cazuri nefericite, în general, creştinii ortodocşi se bucură de bune relaţii, bazate pe respect reciproc şi coresponsabilitate, în societăţile în care trăiesc. Bisericile trebuie să se angajeze să-i accepte pe „ceilalţi“, dat fiind că această vecinătate şi coexistenţă este rezultatul respectului şi toleranţei reciproce. Promovarea valorilor creştine În legătură cu cea de a treia sub-temă, „Lumina lui Hristos şi lumea“, a fost subiniat faptul că, în contextul societăţii pluraliste de azi dintr-o lume globalizată, Bisericile trebuie să se mobilizeze pentru promovarea valorilor creştine, cum sunt adevărul, libertatea, demnitatea umană, moralitatea, dreptatea, pacea şi solidaritatea, aşa cum ne-a învăţat Domnul nostru Iisus Hristos. Acest lucru poate fi realizat prin educarea şi formarea noii generaţii. În acest context, apărarea drepturilor umane elementare ale migranţilor, refugiaţilor, solicitanţilor de azil şi în general ale tuturor persoanelor marginalizate ale societăţii, este parte a misiunii diaconale a Bisericii în lume. Parte integrantă a acestei slujiri este totuşi şi datoria de a căuta căi efective de redresare a mediului natural care este afectat şi distrus de comportamentul neglijent al fiinţelor umane, care percep natura ca obiect de exploatare şi nu ca dar şi sacrament al iubirii lui Dumnezeu în lume. După cum afirma Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I în Mesajul său la Ziua de Rugăciune pentru Creaţie, „...a respecta natura înseamnă să recunoşti că toate creaturile şi obiectele au un loc unic în creaţia lui Dumnezeu“ (Ecumenical Patriarch Bartholomew, Message on the Day of Prayer for Creation, Sept. 1, 1994). În contextul acesta, s-a recomandat insistent să fie exprimată îngrijorarea noastră privind deteriorarea mediului natural, făcându-se propunerea ca, pe baza tradiţiei ortodoxe a postului, „nisteia“, ziua de vineri, 7 septembrie, să fie declarată zi de post opţional pentru toţi participanţii la Adunarea de la Sibiu. Concluzii Întâlnirea de la Rhodos a exprimat dorinţa participanţilor ortodocşi de a fi bine pregătiţi pentru Adunarea de la Sibiu, care provoacă într-un mod particular angajamentul ecumenic al Bisericilor Ortodoxe. Ascultând contribuţiile celorlalţi participanţi şi intrând în dialog cu ei, ar fi de dorit ca participanţii ortodocşi să prezinte punctele lor de vedere într-o manieră coerentă, ca o contribuţie specifică la acest important eveniment ecumenic. Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt să binecuvânteze şi să lumineze participanţii la Adunarea de la Sibiu şi să ajute Bisericile din Europa să depună o mărturie despre lumina şi iubirea lui Hristos pentru înnoirea şi unitatea întregii omeniri.