A apărut la Editura "Universitaria" din Craiova monografia colectivă "Constantin Basarab Brâncoveanu", coordonată de cercetătorii istorici: Ion Pătroi, Dinică Ciobotea şi Dorin Teodorescu.
Cartea surprinde cu fineţe dimensiunea istorică a unei epoci marcate de personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Avem în faţă o lucrare colectivă care a reuşit să readucă din trecutul nostru milenar figura unui conducător creştin, care a ştiut să ţină cumpăna vremurilor de-a lungul unor domnii lungi, după numărul anilor, şi glorioase după fapte.
Din paginile volumului transpare net preocuparea domnitorului Brâncoveanu privind conservarea culturii şi civilizaţiei româneşti, precum şi manifestarea unei evidente deschideri spre Europa modernă.
Cei trei cercetători amintiţi, alături de alte 27 de cadre didactice de la Universităţile din Craiova, Bucureşti, Iaşi şi Cluj, şi-au reunit forţele cu mulţi ani în urmă pentru alcătuirea acestei monografii colective, dar lucrarea nu a putut să apară în anii ´89-´90 din pricina interdicţiei prezentării ctitoriilor brâncoveneşti, a martiriului domnitorului creştin, refuzându-i-se până şi titlul de Basarab, precum şi denumirea de epocă brâncovenească.
Autorii semnalează, în cele opt capitole ale cărţii, faptul că stilul cultural brâncovenesc a îmbrăcat cultura tradiţională românească cu puternice valenţe bizantine şi cu elemente occidentale, fără ca orientalizarea să modifice esenţa culturii autohtone. Bisericile, mănăstirile, schiturile, palatele, conacele, icoanele, frescele, broderiile, construite în stil brâncovenesc şi risipite pretutindeni în ţară, ocupă un loc însemnat în carte (capitolul al VII-lea). Mănăstirea Hurezi, "ctitoria prin definiţie a epocii brâncoveneşti", Palatele Mogoşoaia şi Potlogi etc. vădesc frumoasa artă brâncovenească, rod al autenticităţii ideilor spirituale, filosofice şi plastice pe care le promovau Brâncovenii. (Marinela Porneală)
.jpg)
