O nouă poartă a cerului în Germania

Ieri, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a pus piatra de temelie a viitoarei biserici româneşti din München. La Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie săvârşită de Întâistătătorul Bisericii noastre, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi ortodocşi români şi ai altor Biserici Ortodoxe din Europa, au participat numeroase oficialităţi, printre care şi doamna Barbara Stamm, preşedintele Parlamentului Bavarez.

Redăm în continuare cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cu prilejul sfinţirii locului şi punerii pietrei de temelie a noului lăcaş pentru românii ortodocşi din München.

1. Sfinţirea locului pentru construirea unei biserici noi este un eveniment deosebit în viaţa unei comunităţi ortodoxe.

De ce? Pentru că o biserică nouă, ca lăcaş de cult, înseamnă o nouă "Poartă a cerului" şi o nouă "Casă a lui Dumnezeu" (cf. Facere 28, 22), iar construirea ei adună laolaltă oamenii în rugăciune şi în acţiune. Construirea unei biserici noi cere un mare efort fizic şi financiar din partea unei comunităţi. În acelaşi timp, construirea unei biserici este o lucrare cu o profundă semnificaţie spirituală, deoarece o biserică nu este o casă particulară, ci este o casă a comunităţii eclesiale; ea este învelişul arhitectural protector şi inspirator al unei comunităţi de persoane umane aflate în comuniune spirituală cu Dumnezeu, cu sfinţii Lui şi întreolaltă. În spaţiul sacru al bisericii de zid se întâlnesc pământul cu cerul, timpul cu veşnicia, credincioşii de pe pământ cu cei din ceruri, dar şi generaţiile între ele. Această adunare a tuturor oamenilor în comuniune de credinţă şi iubire este sfinţitoare şi mântuitoare, deoarece iubirea născută din rugăciune învinge spaţiul şi timpul care separă pe oameni unii de alţii. Rugăciunile care se citesc la sfinţirea locului şi la punerea pietrei de temelie pentru zidirea unei biserici ne arată că vocaţia bisericii - lăcaş de cult este de-a aduna laolaltă în credinţă şi rugăciune oameni venind din cele patru puncte cardinale ale pământului, est, vest, sud, nord, pentru a-i orienta spre Hristos, Răsăritul Cel de Sus, şi a-i aduce în Împărăţia cerurilor sau în Împărăţia Preasfintei Treimi, simbolizată de Sfântul Altar. O atenţie deosebită este acordată punerii pietrei de temelie, pentru că piatra sfinţită cu apă sfinţită şi cu untdelemn sfinţit simbolizează atât pe Hristos, Piatra unghiulară, cât şi mărturisirea fermă a credinţei în dumnezeirea lui Hristos, ca fiind temelia mântuirii omului, ca unire a lui cu Dumnezeu Cel veşnic viu. De asemenea, Crucea înfiptă în pământ lângă piatra de temelie simbolizează pe Hristos Cel Răstignit şi Înviat, izvor de iubire jertfelnică şi de bucurie pascală. Prin urmare, este nevoie de multă iubire jertfelnică şi din partea credincioşilor pentru zidirea unei biserici noi, ca mai târziu, când biserica nouă se sfinţeşte, toţi cei care s-au ostenit sau au dăruit banul lor pentru construirea bisericii să simtă bucuria Învierii în sufletele lor.

Rugăciunea pentru sfinţirea locului pe care se va întemeia Pristolul sau Sfânta Masă a Sfântului Altar este cea mai solemnă rugăciune şi ea se citeşte în starea de îngenunchere. De ce? Pentru că Sfânta Masă reprezintă pe Hristos Însuşi, Cel ce după ce a cinat la masă cu ucenicii Săi şi a instituit Sfânta Euharistie, a mers spre Răstignire, Mormânt, Înviere şi Înălţare întru slavă la ceruri. De aceea, oamenii care cred în Hristos, Îl iubesc şi împlinesc poruncile Lui se împărtăşesc cu Trupul şi Sângele Său din Sfânta Euharistie şi se pregătesc pentru a dobândi bucuria vieţii veşnice din Împărăţia lui Dumnezeu. În acest sens, biserica de pe pământ este anticamera Împărăţiei cerurilor, după cum spune Sfântul Nicolae Cabasila. Încă de la sfinţirea locului pe care ea se va construi, noua biserică este pusă sub ocrotirea ori patronajul spiritual al unuia sau al mai multor sfinţi, pentru a ne arăta că scopul principal pentru care se construieşte o biserică este sfinţirea vieţii oamenilor şi dobândirea mântuirii sau a vieţii veşnice în comuniunea lor cu Dumnezeu Cel Sfânt. Cei doi ocrotitori ai noii biserici româneşti, care se va construi aici la München, sunt Sfânta Cruce (prăznuită la 14 septembrie) şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (prăznuit la 11 aprilie). Astfel, credincioşii ortodocşi români, care poartă crucea fenomenului migraţiei sau a plecării lor departe de ţara în care s-au născut, vor simţi şi bucuria Învierii ca stare de comuniune frăţească trăită aici, în biserică, sub ocrotirea Sfintei Cruci şi a rugăciunilor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica.

2. Activitatea spirituală se va împleti cu activitatea socială.

Activitatea liturgică a noii biserici va fi deservită de o comunitate monahală românească şi se va împleti cu o activitate social-culturală şi social-caritabilă sau filantropică. Mai concret, lângă noua biserică se va construi un aşezământ bisericesc, care va cuprinde: sediul episcopal şi mănăstirea, un centru educaţional pentru copii şi tineri, precum şi un centru de coordonare a activităţilor caritabile pentru bolnavi şi bătrâni.

Această împletire a vieţii spirituale cu activitatea socială a Bisericii este inspirată de însăşi lucrarea mesianică a Mântuitorului Iisus Hristos, în care predicarea Evangheliei este urmată de vindecarea bolnavilor şi hrănirea săracilor.

3. Construirea noii biserici din München este o lucrare creştin-ortodoxă şi ecumenică.

Terenul necesar pentru construirea noii biserici şi a edificiilor de lângă aceasta a fost cumpărat de comunitatea ortodoxă română din München cu sprijinul financiar substanţial al Bisericii Evanghelice şi al Bisericii Romano-Catolice din Germania, cărora le mulţumim astăzi în mod deosebit, apreciind acest gest ca fiind un act de fraternitate şi solidaritate creştină în vreme de criză economică.

Mulţumim, de asemenea, doamnei Barbara Stamm, preşedintele Parlamentului Bavarez, pentru ajutorul acordat în susţinerea proiectului Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord. Mulţumim tuturor instituţiilor şi persoanelor care au contribuit şi vor contribui la realizarea acestui proiect religios şi social-cultural foarte necesar pentru păstrarea identităţii religioase şi etnice a românilor ortodocşi din Germania, dar şi pentru integrarea lor în contextul societăţii germane de astăzi.

Felicităm pe Înalt Preasfinţitul Părinte dr. Serafim Joantă, Mitropolitul românilor ortodocşi din Germania, şi pe Preasfinţitul Părinte dr. Sofian Pătrunjel, Episcop-vicar, pentru iniţierea acestui proiect, cu valoare simbolică şi utilitate practică, demn de urmat şi în alte părţi ale diasporei române.

Cu părintească şi frăţească dragoste în Hristos, îndemnăm pe toţi românii ortodocşi din Germania să ajute cu bani la construirea acestei biserici noi, pentru a primi binecuvântare de ctitor sau binefăcător al ei.

Mulţumim tuturor celor prezenţi aici şi vă dorim multă sănătate, pace şi bucurie.

Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să vedem cât mai curând construită această biserică, spre slava Preasfintei Treimi şi bucuria oamenilor. Amin.