O parohie vie prin activităţile cu tinerii

În luna iulie a acestui an a avut loc Tabăra de vară "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Parohia Temereşti, Protopopiatul Făget, la care au participat 24 de tineri cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani. Timp de 6 zile, pe "Valea Seaca", ei au avut un program diversificat: rugăciune, sport, studiu biblic, cântece, desen, lucru manual, drumeţii şi, bineînţeles, multe jocuri.

În fiecare zi, copiii au avut câte un invitat deosebit, adus special de preotul paroh Dorin Covaci. Astfel a fost invitat dr. Elena Todorescu, care le-a vorbit copiilor despre igienă; jandarmul Valentin Neagoe i-a condus în drumeţii prin pădure şi a ţinut un curs de orientare şi supravieţuire; Simina Lugojan Toma, student stomatolog, a avut o prelegere despre igiena orală, oferind mostre şi daruri; maicile de la Mănăstirea Fârdea i-au învăţat să împletească metaniere; iar în ultima zi, pr. Dorin Jurji de la parohia din Traian Vuia le-a vorbit tinerilor despre apropierea de Hristos.

La terminarea taberei, copiii s-au bucurat de un foc de tabără şi de o agapă creştinească. Singurul regret al copiilor a fost că totul s-a încheiat aşa de repede. Impactul activităţilor din tabără asupra tinerilor a fost unul deosebit, fiindcă i-a apropiat pe unii de alţii şi pe toţi de Hristos. Programul taberei şi realizările tinerilor au fost prezentate tuturor credincioşilor în biserică, în duminica următoare.

"Mai mulţi credincioşi din parohie s-au implicat în buna desfăşurare a programului, în amenajarea spaţiului taberei şi pregătirea unor bunătăţi culinare pentru copii.

Fondurile necesare desfăşurării programului pentru achiziţionarea tuturor materialelor, corturi, mobilier, cărţi etc., au fost adunate din donaţiile credincioşilor din parohie la colinda de Crăciun din anul precedent, efectuată cu aceeaşi copii", explică pr. Dorin Covaci.

Un ţinut cu oameni harnici şi darnici

Situat în "Ţara Făgetului", ţinut cu oameni renumiţi pentru hărnicia şi credinţa lor, satul Temereşti se încadrează minunat în această zonă. Aici bogatele tradiţii populare au crescut lângă bisericile de lemn pe turla cărora parcă se sprijină întregul ţinut.

Originile satului se pierd în negura timpului. În primul document care îl atestă se afirmă că între anii 1514 şi 1517 satul Temereşti a aparţinut contelui de Brandemburg. De-a lungul timpului cunoaşte soarta majorităţii satelor româneşti, fiind vândut sau ipotecat mai multor nobili. În 1869 avea 808 locuitori, numărul lor scăzând treptat (614 în 1992). Astăzi în Temereşti locuiesc 120 de familii ortodoxe cu 400 de suflete.

Din secolul al XVIII-lea, satul Temereşti devine proprietatea Coroanei austriece. O perioadă, comuna Temereşti a aparţinut plasei Mureş (1911) şi plasei Birchiş (1921). Apoi Primăria Temereşti a fost arondată plasei Făget până în anul 1950, când a fost desfiinţată, iar sediul mutat la Făget.

O biserică de peste două secole

Biserica de piatră din Temereşti datează din 1803, are hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi a fost zugrăvită în anul 1839 - conform pisaniei scrise cu caractere chirilice păstrată pe peretele sudic al bisericii. Ridicată pe vârful unui deal în mijlocul satului, ea domină cu eleganţă întreaga zonă. Sătenii au fost mereu apropiaţi de Dumnezeu şi de Biserică, fiind dispuşi chiar a-şi risca viaţa pentru credinţa străbună: în secolul al XVIII-lea, mai mulţi săteni au fost întemniţaţi pentru că au refuzat să treacă sub jurisdicţia Bisericii Unite. Biserica a fost reparată şi pictată în anul 1995-1996, în timpul preotului Traian Debucean, de către zugravul Teodora Cican, fiind sfinţită în octombrie 1996 de către Înalt Preasfinţitul Nicolae, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului.

Şcoala Confesională din Temereşti, care datează din anul 1776 şi a fost zidită probabil pe locul vechii biserici de lemn din centrul satului, şi-a făcut cu prisosinţă datoria, pregătind atâtea generaţii de copii, dintre care mulţi i-au făcut cinste. Amintim aici pe dascălii Nicolae şi Maria Nedelcu şi Trandafir Capotescu. Din păcate, această şcoală a fost închisă de autorităţi în anul 2010, în prezent funcţionând în localul modern reabilitat, grădiniţa satului.