O viaţă închinată muzicii bisericeşti

Părintele profesor Alexie Buzera a trecut la cele veşnice miercuri, 19 ianuarie, la vârsta de 77 de ani. Slujba de prohodire a fost oficiată la Biserica Harşu, de către Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Sicriul cu trupul părintelui profesor Buzera a fost depus în cursul zilei de joi în biserica Parohiei Harşu. Aici, sute de credincioşi au venit pentru a-şi lua bun rămas de la cel care le-a fost părinte şi păstor sufletesc, profesor, mentor şi apropiat. Vineri, de la ora 12:00, IPS Irineu a slujit la căpătâiul catafalcului, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. La final, IPS Părinte a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evocat personalitatea şi opera marelui profesor. De la biserică, cei prezenţi au însoţit cortegiul funerar până la cimitirul craiovean Roboaica, unde a fost înmormântat părintele.

A slujit Biserica prin muzică

Ucenic al marelui compozitor şi bizantinolog Chiril Popescu, pr. Buzera a urmat Şcoala de Cântăreţi din Târgu Jiu, Seminarul Teologic din Mofleni-Craiova, Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, Conservatorul din Bucureşti (1962-1965 şi 1967-1971) şi Şcoala Doctorală a Academiei de Muzică "Ciprian Porumbescu", unde a obţinut titlul de doctor, cu teza "Cultura muzicală românească de factură bizantină din secolul al XIX-lea". A fost profesor la Seminarul Teologic din Craiova, iar mai apoi, profesor titular al Catedrei de muzică bisericească din cadrul Facultăţii de Teologie din acelaşi oraş (1991-2004). Între anii 1971 şi 1975, a fost director al cursului de etnografie şi folclor din cadrul Universităţii Populare din Craiova, iar din 1970 şi până în 1980 a îndeplinit funcţia de lector la Catedra de muzică din cadrul Universităţii. A fost membru al Asociaţiei folcloriştilor din judeţul Dolj (din 1976) şi al Cercului Compozitorilor din Craiova (din 1978), iar din 1990, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A cules, a transcris şi a publicat din folclorul oltenesc, lăsând adevărate tezaure pentru muzica din această regiune a ţării: "De la Jiu în lung şi-n lat" (1971), "Folclor muzical din Gorj" (1976), "Cântec de plai străbun" (1979) etc. A susţinut conferinţe pe teme muzicale, simpozioane şi colocvii la Craiova, Bacău, Slatina, Bucureşti. A participat la emisiuni radiofonice pe teme de etnomuzicologie. A publicat articole, studii, recenzii în mai multe reviste, a armonizat şi a compus cântece în stil popular, o parte din ele fiind publicate în colecţii de specialitate. A compus slujba Sfântului Grigorie Teologul în notaţie bizantină (1981). Este autorul "Manualului de muzică liniară" pentru seminarele teologice, făcând parte, de asemenea, din comisia de alcătuire a manualelor de religie pentru şcoli. A desfăşurat o activitate laborioasă pe plan muzical şi teologic. A pus în lumină opera marelui compozitor Ghelasie Basarabeanul.

Dumnezeu să-l odihnească şi să-l aşeze în ceata drepţilor Săi!