La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
„O vizită care ne aduce mângâiere şi mare bucurie, ne susţine şi ne întăreşte“
În perioada 27 mai-2 iunie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, însoţit de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române, a efectuat o vizită frăţească la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol - Turcia. Această vizită se încadrează în spiritul tradiţiei şi al practicii curente, Preafericitul Părinte Daniel, ca nou patriarh al României, făcând prima vizită protocolară la Patriarhia Ecumenică, cea care este considerată „Biserica Mamă“, iar patriarhul ecumenic: „primul între egali“. Pelerinajul Părintelui Patriarh Daniel se înscrie în seria manifestărilor consacrate anului 2009, proclamat de Sfântul Sinod „An comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379), şi al celorlalţi Sfinţi Capadocieni“. Această călătorie are şi o semnificaţie simbolică deosebită, întrucât Patriarhul României are titlul de „Locţiitor al tronului Cezareei Capadociei“. În luna mai a acestui an, s-au împlinit 650 de ani de la recunoaşterea Mitropoliei Ţării Româneşti de către Patriarhia Ecumenică.
Din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Părintele Patriarh Daniel, au mai făcut parte Preasfinţitul Casian, Episcopul Dunării de Jos, şi Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal. Plecaţi miercuri dimineaţa (27 mai) din Bucureşti, pelerinii români au fost întâmpinaţi pe aeroportul din Istanbul de o delegaţie a Patriarhiei Ecumenice, alcătuită din Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Emanuel al Franţei şi Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Ghenadios de Sasima, împreună cu părintele Silviu State, parohul comunităţii româneşti de la Biserica „Sfânta Muceniţă Paraschevi“ din Istanbul. Începând cu ora 12, în Catedrala patriarhală „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ a avut loc o slujbă de Te Deum în cinstea sosirii Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Constantinopol.
Apoi, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a fost primit de Preafericitul Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, la Patriarhia Ecumenică. Ceremonia de primire s-a desfăşurat în Sala Tronului din Reşedinţa patriarhală. Sanctitatea Sa Bartolomeu I a rostit un discurs de întâmpinare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel răspunzând, de asemenea, cuvântului de bun venit al Întâistătătorului Patriarhiei Ecumenice. Patriarhul Ecumenic a întâmpinat cu bucurie pe Patriarhul României: „Cu multă dragoste curată şi deosebită emoţie adresăm preacinstitei şi preadoritei Voastre Preafericiri şi însoţitorilor Preafericirii Voastre urarea de «bun venit» în Reşedinţa Preasfintei Marii Biserici a lui Hristos, din Constantinopol, Maica noastră duhovnicească, a tuturor!“. După ce a spus celor prezenţi că este prima vizită a noului Patriarh „al Bisericii Autocefale Române“, Patriarhul Bartolomeu le-a amintit că Preafericirea Sa Daniel este un cunoscut al Sanctităţii Sale de mulţi ani şi a participat „admirabil, în repetate rânduri, în cadrul diferitelor acţiuni cu caracter bisericesc, interortodox şi ecumenic“.
„Trebuie să facem paşi atenţi în direcţia pregătirii Sfântului şi Marelui Sinod al Ortodoxiei“
În persoana Patriarhului Daniel, a continuat Patriarhul Ecumenic, „am cunoscut pe strălucitul teolog dogmatic, pe lucrătorul neostenit al Evangheliei, pe bunul păstor al Bisericii, pe ierarhul cu sfântă cuviinţă şi împodobit cu toate virtuţile pe care le învăţăm din Sfintele Evanghelii, pe distinsa personalitate bisericească cu orizont larg şi concepţii sănătoase, pe fratele cu sentimente sincere, deschis şi curat la inimă! De aceea aţi câştigat devreme nu numai dragostea noastră neîntreruptă şi ferventă, dar şi profunda noastră apreciere! Numele Preafericirii Voastre este foarte respectat în acest loc de martiriu, iar vestea venirii Preafericirii Voastre la noi a înălţat inimile tuturor celor care duc aici crucea Bisericii, aşa cum Simon din Cirine a ridicat Crucea lui Hristos, pe drumul Golgotei, la rugăciune fierbinte de preamărire a Numelui lui Dumnezeu, şi care acum au bucuria de a Vă întâmpina“, a mai spus Sanctitatea Sa Bartolomeu I.
Patriarhul de la Constantinopol, Bartolomeu I, a pomenit şi de problemele cu care se confruntă astăzi omenirea, distrugerea progresivă a naturii şi a mediului înconjurător, precum şi criza economică, izbucnită de câteva luni, „care - aşa cum aţi descris-o admirabil în strălucita pastorală patriarhală de Paşti - este, în primul rând, în fundamentele ei, o criză de natură spirituală şi morală, o criză de credinţă şi moravuri. Lumea se află în stare de confuzie, dezorientare şi mult zbucium, de la o latură la cealaltă latură a pământului“. Pe de altă parte, şi lumea creştină, cu multiplele ei diviziuni şi disensiuni şi cu secularizarea progresivă, se găseşte „într-o stare de confuzie şi dezorientare asemănătoare. De aceea, de multe ori şi în multe privinţe, nu reuşeşte să ofere omului secolului al XXI-lea, atât de chinuit, consolare, să-l susţină şi să-l ajute eficient, să-l lumineze şi să-l călăuzească spre limanul duhovnicesc lin şi neînviforat. Toate acestea subliniază tocmai responsabilitatea Ortodoxiei, responsabilitatea noastră, a celor care, cu harul şi din mila lui Dumnezeu, păstrăm adevărul Evangheliei, adică adevărul vieţii, nealterat, nevătămat şi integral“.
Amintind de Sinodul panortodox ce se află în faza de pregătire, Preafericitul Bartolomeu I şi-a mărturisit convingerea că „trebuie să facem paşi atenţi, dar totodată repezi şi hotărâţi în direcţia pregătirii Sfântului şi Marelui Sinod al Ortodoxiei. După ce va reglementa, după vrerea lui Dumnezeu, toate problemele noastre intrabisericeşti urgente, rămase încă nerezolvate, acesta va da mărturie unitară şi credibilă înaintea celor dinlăuntrul Bisericii şi înaintea celor din afara ei, conform hotărârilor ultimei Sinaxe binecuvântate a cinstiţilor Întâistătători şi reprezentanţi ai Preasfintelor Biserici Ortodoxe, desfăşurată aici, în luna octombrie a anului trecut“, la care a Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.
Legăturile dintre Biserica Ortodoxă Română şi Patriarhia Ecumenică
La rândul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a răspuns cu dragoste primirii cu căldură a Sanctităţii Bartolomeu I: „Dorim să Vă mulţumim, Sanctitatea Voastră, pentru cuvântul de salut şi pentru frumoasele aprecieri, care ne onorează şi pe care le considerăm ca fiind adresate nu atât Nouă, personal, cât, mai ales, Bisericii Ortodoxe Române, Biserică născută din predica Sfântului Apostol Andrei, pe care, din mila şi cu harul lui Dumnezeu, o păstorim ca Patriarh“. Părintele Patriarh Daniel şi-a exprimat preţuirea atât pentru „dragostea şi prietenia pe care Sanctitatea Voastră le arătaţi constant Bisericii noastre şi poporului român, cât şi pentru înţelepciunea şi dinamismul cu care mărturisiţi Ortodoxia la Constantinopol şi în alte mari oraşe ale lumii. În acest sens, în timpul vizitelor efectuate în România, aţi avut prilejul să constataţi personal preţuirea pe care V-o poartă clerul şi credincioşii ortodocşi români, ca respect pentru cel dintâi între patriarhii ortodocşi, precum şi pentru legăturile tradiţionale cultivate între Biserica Ortodoxă Română şi Patriarhia Ecumenică“.
Patriarhul României a vorbit şi de motivele prezenţei Sale la Constantinopol: în primul rând, o vizită irenică adresată Sanctităţii Sale Bartolomeu I, în acest an al împlinirii, prin voia lui Dumnezeu, a 650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti sau a Mitropoliei Ungrovlahiei, în anul 1359, când Patriarhul Ecumenic Calist I al Constantinopolului a confirmat pe Iachint - ultimul mitropolit al cetăţii dobrogene a Vicinei - în rangul de mitropolit al Ţării Româneşti sau arhipăstor al Mitropoliei Ungrovlahiei (1359-1372). „Pelerinajul nostru spiritual în cuprinsul Capadociei se înscrie, de asemenea, în contextul legăturilor frăţeşti existente de-a lungul secolelor între Patriarhia Ecumenică şi Biserica Ortodoxă Română, legături care sunt evidenţiate chiar în primele secole creştine.
Aceste legături de secole capătă o conotaţie actuală şi prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de proclamare, în Patriarhia Română, a anului 2009 ca «An comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379 - de la a cărui trecere la cele veşnice se împlinesc 1.630 de ani), şi al celorlalţi Sfinţi Capadocieni».“ De altfel, legătura specială a Bisericii Ortodoxe Române cu Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, este subliniată şi în titulatura Pariarhului României, aceea de Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei. „Această cinste a fost acordată, pentru prima dată, mitropolitului Ţării Româneşti, Grigorie al II-lea (1760-1787), de către Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Sofronie, la data de 10 octombrie 1776, în semn de preţuire şi ca recunoaştere a sprijinului financiar şi ospitalier deosebit acordat de Ţările Române Patriarhiei de Constantinopol, în vremuri dificile. Din anul 1925, acest titlu îl poartă toţi patriarhii României“, a explicat Preafericitul Părinte Daniel.
În al treilea rând, cu prilejul acestei vizite la Patriarhia Ecumenică, s-a urmărit şi întâlnirea cu credincioşii ortodocşi români, constituiţi într-o comunitate activă, la Biserica „Sfânta Paraschevi“, pe care Sanctitatea Sa Bartolomeu a dat-o, cu generozitate, în folosinţa acestei comunităţi, pentru nevoile ei liturgice şi pastorale, a încheiat Părintele Patriarh, dar nu înainte de a mulţumi „Preamilostivului Dumnezeu pentru că ne-a învrednicit a fi pelerini în acest loc venerabil şi bogat în semnificaţii spirituale şi multă demnitate ortodoxă“.
Vecernie la biserica românească „Sfânta Parascheva“ din Istanbul
În prima zi a vizitei, după primirea oficială la Patriarhia Ecumenică, Preafericitul Părinte Daniel a participat la slujba Vecerniei, oficiată în Biserica „Sfânta Parascheva“ din Istanbul de către PS Casian. Cântările protopsalţilor de la strană au fost conduse de PS Ciprian Câmpineanul. Biserica „Sfânta Parascheva“, pe care Patriarhia Ecumenică a dat-o în folosinţă comunităţii ortodoxe româneşti din Turcia, păstorită de pr. Silviu State, a fost plină de credincioşi români din cadrul comunităţii, dar şi din ţară. Plecaţi în pelerinaj cu ocazia acestei vizite patriarhale, cei peste 400 de pelerini au asistat şi la înmânarea, din partea Preafericitului Daniel, a distincţiei „Crucea Patriarhală“ părintelui paroh Silviu State.
După Vecernie, s-a mers în sala de festivităţi a bisericii, unde cei doi întâistătători au sfinţit biblioteca înfiinţată de comunitatea românească din Istanbul. Preafericitul Daniel a donat bibliotecii mai multe cărţi, printre care cele trei volume din colecţia „Studia Basiliana“, albume omagiale, „Sinaxarul Sfinţilor Capadocieni“ şi alte apariţii ale Editurii BASILICA şi ale Editurii Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă.
„Ce bine este că aţi sosit, Preafericirea Voastră!“
Prima Sfântă Liturghie oficiată de cei doi patriarhi a fost joi (28 mai), în Catedrala patriarhală „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Fanar, la sărbătoarea Înălţării Domnului. Sanctitatea Sa Bartolomeu I şi Preafericirea Sa Daniel au fost înconjuraţi de un sobor de ierarhi, din care au făcut parte PS Casian şi PS Ciprian, dar şi membri ai Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice. După Liturghie s-au susţinut cuvântările oficiale. Sanctitatea Sa Bartolomeu I a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru vizita efectuată şi a reiterat mesajul de speranţă pentru buna înţelegere între oameni: „Este o vizită care ne aduce mângâiere şi mare bucurie, ne susţine şi ne întăreşte! De aceea exclamăm: «Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului!». Aţi venit la noi ca un înainte-mergător şi înainte-vestitor al Mângâietorului! Aţi venit înveşmântat în alb, ca Îngerul vestitor al Învierii, «cu podoabă în îmbrăcăminte», cu chipul senin şi voios, cu privirea purtătoare de har şi încântare, cu inima curată, cu rugăciunea evlavioasă, cu simţăminte calde, cu cuvinte dulci, cu purtare paşnică! Din adâncul sufletului şi al inimii Vă mărturisim, încă o dată, «ce bine este că aţi sosit, Preafericirea Voastră!»“.
„Toată fiinţa Preafericirii Voastre răspândeşte în jur mirosul de bună mireasmă duhovnicească al rugăciunilor curate, al lacrimilor, nevoinţelor sihăstreşti, al sângelui mucenicesc, al bunei mărturisiri, al harului Duhului şi al minunilor mai presus de fire săvârşite de marea oştire a sfinţilor pe care i-a dat pământul românesc. Pe fruntea Preafericirii Voastre vedem cu majuscule numele scrise cu litere de aur în Cartea Vieţii! În mâini ţineţi «toiagul puterii», pe care Domnul Vi l-a încredinţat să păstoriţi apostoleşte un mare popor! Este poporul care de veacuri are legături duhovniceşti indistructibile cu Biserica cea Mare a lui Hristos, din Constantinopol, şi este «os din oasele» ei şi «trup din trupul» ei!
Dar aţi venit aici şi ca Locţiitor al Tronului mitropolitan al Cezareei Capadociei, deoarece, prin acest titlu scurt, dar de foarte mare cinste, a binevoit preasfântul nostru Scaun Ecumenic, Apostolic şi Patriarhal să onoreze pe Preafericiţii Patriarhi ai României. Titlul acesta s-a acordat cu scopul de a reaminti legăturile istorice sfinte indisolubile dintre Constantinopol şi Bucureşti, de a sublinia că este necesar să păşim împreună pe calea desăvârşirii duhovniceşti, să fim uniţi în cuget şi să dăm împreună mărturia cea bună, spre a exprima adevărul că pururea «un trup suntem în Hristos şi fiecare suntem mădulare unii altora».“
„În timp, aceasta din urmă s-a emancipat şi, în urmă cu 124 de ani, a fost proclamată din Biserică fiică, Biserică soră, egală în rang. Mai târziu a fost proclamată Patriarhie, ocupând locul al VII-lea în ordinea canonică. Toate acestea constituie mărturii despre faptul că, între bisericile noastre, «dragostea nu cade niciodată». Mulţi patriarhi ecumenici, între care şi Atanasie al III-lea Patelaros, trecut recent în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, vrednicii de pomenire Partenie I, Partenie al II-lea, Calinic al II-lea, Sfântul Nifon ş.a. au păstorit odinioară diferite regiuni ale Bisericii Ortodoxe Autocefale Române de astăzi. Totodată, Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Evangelikos Tracul, Tit şi Gordian, episcopi ai Tomisului, originari din Capadocia, Cuviosul Nichita Preotul şi Bretanion, episcopul Tomisului, - şi aceştia Capadocieni - împreună cu Sfânta Parascheva de la Iaşi şi cu mulţi alţi sfinţi de aici constituie inelul de legătură dintre Bisericile noastre. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!“, a încheiat Preafericitul Bartolomeu I.
„Apreciem dragostea şi preţuirea arătate de Patriarhia Ecumenică Mitropoliei Ţării Româneşti“
În cuvântul adresat, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre semnificaţia praznicului împărătesc al Înălţării Domnului, punând în lumina sărbătorii Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh, problemele lumii de astăzi, „care ne cheamă, pe de o parte, la misiunea sfântă de a vesti şi mai mult Evanghelia iubirii lui Hristos şi de a chema oamenii la dobândirea mântuirii şi a sfinţeniei în Biserica lui Hristos, iar, pe de altă parte, ne cheamă la coresponsabilitate, cooperare, consultare şi ajutorare frăţească reciprocă în situaţii dificile. De aceea, noi dorim să ne consultăm periodic cu Patriarhia Ecumenică şi cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, având con-slujirea liturgică drept icoană de lumină şi sursă de inspiraţie pentru coresponsabilitate şi conlucrare pastorală şi socială“.
Slăvitul praznic al Înălţării Domnului „ne oferă, încă o dată, prilejul de a exprima dragoste şi preţuire deosebită faţă de venerabilul Tron Ecumenic, acesta fiind primul între Scaunele patriarhale ortodoxe şi Biserica Mamă de la care Biserica Ortodoxă Română a primit autocefalia, în anul 1885, şi recunoaşterea rangului de Patriarhie, în anul 1925. În acelaşi timp, considerăm că, pe baza autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române din anul 1885 şi a rangului de Patriarhie din anul 1925, libertatea deplină şi demnitatea cea mai înaltă în Biserica lui Hristos cheamă la mai multă coresponsabilitate, conlucrare şi împreună-slujire a Ortodoxiei. Astfel, având în vedere chiar cele cuprinse în Tomosul de acordare a autocefaliei (25 aprilie 1885), respectiv faptul că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este declarat «frate în Hristos», acesta are datoria de-a arăta permanent coresponsabilitate fraternă în păstrarea şi promovarea credinţei ortodoxe şi în intensificarea misiunii Ortodoxiei în lume. Întrucât în cuvântul Sanctităţii Voastre rostit azi aţi reamintit că Biserica Ortodoxă Română, în anul 1885, a fost «proclamată din Biserică fiică, Biserică soră, egală în rang», aceasta ne obligă să fim mai cooperanţi în a păstra şi promova valorile Ortodoxiei astăzi.
De asemenea, apreciem, în mod deosebit, dragostea şi preţuirea arătate de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol faţă de Mitropolia Ţării Româneşti, oferindu-i mitropolitului de la Bucureşti, în anul 1776, titlul onorific de «Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei». Acesta ne obligă să preţuim şi noi, prin cuvânt şi faptă, strălucita moştenire spirituală primită de la Sfinţii Capadocieni“.
La sfârşit, Patriarhul Ecumenic a oferit Preafericitului românilor un set patriarhal de engolpioane, iar Patriahul nostru i-a dăruit un potir lucrat în filigran, un set patriarhal de engolpioane, medalii cu Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Iachint de Vicina şi Sfântul Grigorie Palama şi o icoană cu Sfântul Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti recunoscut de Patriarhia Ecumenică.
Pelerinajul în Capadocia a inclus şi slujba Vecerniei în Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Mustafapasha
În cea de-a treia zi a vizitei, vineri 29 mai, la ora 10, Patriarhul Daniel a avut o altă întrevedere la Patriahia Ecumenică, cu Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, unde, în Sala Sinodală (Sala Episcopilor), au avut loc discuţii despre cooperarea dintre cele două biserici ortodoxe, dar şi semnarea acordului de continuare a contractului de dare în folosinţă a Bisericii „Sfânta Parascheva“, pentru încă 5 ani, comunităţii românilor ortodocşi conduşi de părintele Silviu State. La această întâlnire a participat Sinodul Permanent al Patriarhiei Ecumenice, Preasfinţitul Casian, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul şi pr. Silviu State.
Următoarea etapă a călătoriei a fost Ankara, unde, la ora 16:30, avionul cu delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a aterizat pe aeroportul capitalei Turciei. Întâmpinaţi de Excelenţa sa, domnul ambasador Ioan Pascu, ambasadorul României în Turcia, membrilor delegaţiei li s-a oferit o recepţie oficială, momente organizate de Ambasada Română din Ankara. În cadrul întâlnirii, ambasadorul român a subliniat cât de important este faptul că pentru prima oară un patriarh al României vine să viziteze Ambasada Română din Ankara. La Ankara, delegaţia Bisericii noastre a vizitat şi Muzeul Culturii Anatoliene, sâmbătă (30 mai), în jurul 8:30. Delega-ţia a fost însoţită de Ambasadorul României, Ioan Pascu, şi de secretarul de stat pentru Cultură din Turcia, Fahir Kemal Genc.
De aici s-a plecat cu maşini în pelerinajul efectiv, un drum de trei ore şi jumătate, spre ţinutul Capadociei. După ce s-au vizitat mai multe vestigii creştine de o profundă semnificaţie teologică, culturală şi spirituală din Capadocia - locul de origine al Sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Grigorie de Nyssa şi a mai multor sfinţi din primul mileniu creştin -, la ora 17:30, în localitatea Mustafapasha, cunoscut ca vechiul oraş Sinassos, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a oficiat slujba Vecerniei la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“. Au asistat Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Preafericitul Patriarh Daniel şi membri ai Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice. Biserica a fost plină de credincioşi români şi greci, veniţi special pentru acest moment. Au fost şi cei peste 400 de pelerini români care l-au însoţit pe Patriarhul nostru, dar şi 200 de greci. După ce Preafe-ricitul Părinte Patriarh a vorbit despre „frumuseţile naturii, ale credinţei şi ale culturii (capadociene, n.r.) ne îndeamnă să căutăm mai mult frumuseţile netrecătoare, cereşti, ale iubirii dumnezeieşti şi ale comuniunii sfinţilor rugători şi nevoitori (asceţi), oameni ai păcii şi ai faptelor bune de ajutorare a celor săraci, care au arătat că bunătatea sufletului, dobândită prin rugăciune şi fapte bune, este cea mai mare frumuseţe a omului creat după Chipul lui Dumnezeu Cel veşnic bun şi mult milostiv“, delegaţia a fost primită şi de primarul localităţii Mustafapasha. Tot în regiunea Capadociei s-a vizitat şi o biserică închinată Sfintei Cruci, acum nefolosită pentru cultul divin.
Duminică, 31 mai, cei doi Patriarhi au săvârşit Sfânta Liturghie în Biserica „Sfântul Teodor“ din localitatea Malakopis, alături de cei 400 de pelerini români.
(Mai multe informaţii despre încheierea pelerinajului patriarhal puteţi afla în cotidianul „Ziarul Lumina“ de luni, marţi şi miercuri (1-3 iunie 2009), cât şi consultând pagina noastră web.)