Oalele de lut îşi spun povestea în dealul Copoului

Ca în fiecare an, sfârşitul primei luni de vară aduce cu sine nu numai mireasma îmbătătoare a florilor de tei, ci şi mirosul oalelor de lut ce poposesc alături de făuritorii lor în grădina încărcată de amintiri a Copoului. Artă tradiţională, frumuseţe, gingăşie, bun gust, pasiune - toate acestea pot fi observate printre aleile străjuite de tei, în cea de-a 29-a ediţie a celui mai mare târg de ceramică tradiţională din România: "Cucuteni 5000".

Ajutaţi de vremea bună, meşterii olari din centrele de tradiţie ale ţării au ajuns şi în acest an la Iaşi, aducând publicului deja fidel ceramica cu care s-a obişnuit. Ieşeni de toate vârstele, colecţionari, specialişti, autorităţi au vizitat ieri, în prima zi a târgului, standurile încărcate cu obiecte care de care mai ochioase. Timp de trei zile, Parcul Copou va ţine în spate mii de vizitatori, pentru că manifestarea ce li se oferă ieşenilor odată cu apariţia florilor de tei are tradiţie şi este îndelung aşteptată în fiecare an.

Aşa cum ne-am obişnuit, am găsit prieteni vechi printre olarii care şi-au făcut un obicei din a nu rata târgul de ceramică de la Iaşi. Am regăsit-o pe Doina Bledea, cu splendida ceramică de Baia Mare şi Saschiz, pe moş Dumitru Ifrim, "regele olarilor" de la Schitu Stavnic, cu deja vestitele sale oale de sarmale, pe Ionela Mihuleac, ceramista care a reînviat ceramica de Cucuteni, pe Maria Mocanu de la Braniştea - Galaţi, cu atât de frumoasele sale ulcioare şi tortare. De altfel, printre participanţii la târg se numără, ca de fiecare dată, meşteri olari din toate vetrele vechi de olărit ale ţării: Iaşi - Schitu Stavnic (Voineşti); Botoşani - Cătămărăşti Deal, Dorohoi, Vâlcea - Lungeşti, Vlădeşti, Horezu; Galaţi - Braniştea, Gorj, Harghita - Corund, Maramureş - Baia Mare, Olt - Vădastra, Româna - Balş; Suceava - Marginea, dar şi din Republica Moldova.

Ceramica utilitară, la mare căutare

Obişnuiţi cu plasarea târgului ceva mai devreme, în luna iunie, ieşenii nerăbdători au luat ieri cu asalt standurile cu oale, încă de dimineaţă. La mare căutare, în acest an, par a fi oalele de sarmale, cele de lapte şi străchinile. Moş Dumitru Ifrim, "regele", cum i se spune printre olarii de la Schitu Stavnic - Voineşti, îşi aşteaptă clienţii în colţul în care îl găsim în fiecare an, sub un castan bătrân, lângă movila de oale de lapte şi de sarmale cu care ne-a obişnuit. Cu pălăria pe ochi, încins cu un chimir lat, schimbând o vorbă, două cu fiecare client, urcând cu ambele picioare pe câte o oală să le arate muşteriilor cât e de rezistentă. "Eu fac oale de-astea de la 14 ani şi acum am 54. E ceramică moldovenească şi fac mai mult pentru folosinţă, nu pentru design. Am venit la târg cu oale pentru lapte, chiupuri pentru borş şi oale pentru sarmale. Dacă faci sarmale într-o oală de-asta ies tare gustoase. Preţurile-s după criză - că te uiţi şi la om... Eu vreau să plece şi omul mulţumit şi eu cu ceva în buzunar, după munca pe care-o depun", ne spune, pe scurt, cum stă treaba moş Dumitru. Iar treburile îi merg bine, pentru că marfa adusă la târg e la mare căutare.

Preţurile obiectelor din ceramică par şi ele a ţine pasul cu criza. Sunt pentru toate buzunarele. "Noi am venit cu ceramică utilitară: de la căniţe, tămâierniţe până la ulcioare mai mici şi mai mari, străchini, oale, crătiţi şi tortare, vase în care se duce apa rece la câmp", ne spune Maria Mocanu, o meşteră în ale olăritului venită dintr-un centru vechi: Braniştea - Galaţi. Anul acesta, obiectele cu care a venit la târg au preţuri ce variază între 4 şi 40 de lei, în funcţie de mărime, de munca investită, de motivele ce se regăsesc pe lutul ars.

Graţioasele farfurii cu braţe din zona Baia Mare

Din rândurile publicului vizitator nu lipsesc colecţionarii, cei care cercetează, întreabă, căutând piesele ce le lipsesc sau care le-ar putea spori valoric colecţia. Şi, slavă Domnului, au de unde alege. Vasele de Baia Mare, cele de Cucuteni, cele de la Vădastra sunt impresionante prin tehnica folosită, prin colorit, prin gingăşia şi naturaleţea formelor.

Familia Bledea, de la Baia Mare, a venit cu obiecte noi anul acesta, decorate cu motive vechi: strugurele, pasărea de Baia Mare, pasărea bicefală, toate de o frumuseţe aparte. "Anul acesta am venit cu nişte forme vechi de farfurii cu braţe. În timp, ele au fost eliminate pentru a fi manipulate mai uşor, dar noi le-am readus la viaţă. Modelul este din zona Saschiz", explică Doina Bledea, un ceramist renumit în întreaga ţară.

"Cucuteni 5000", "o bursă a olarilor"

Târgul de ceramică tradiţională de la Iaşi, ajuns, iată, la cea de-a 29-a ediţie, reuneşte cei mai importanţi meşteri olari pe care România îi mai are. E un prilej pentru aceştia de a-şi expune obiectele pe care le migălesc în lut pe tot parcursul anului, de a aduce în faţa unui public avizat cele mai reprezentative piese. Aşa cum bine aprecia Mirela Creţu, etnograf în cadrul Complexului Muzeal ASTRA Sibiu, târgul de la Iaşi constituie o adevărată "bursă a olarilor". "Astăzi avem aici adunate câteva dintre cele mai bune centre de olari, cu menţiunea că şi anul acesta Baia Mare se prezintă cu o ceramică de cea mai bună calitate. Mă doare, ca în fiecare an, şi apariţia unor piese de o calitate mai slabă, care amintesc oarecum de kitsch. Cred că, până la urmă, ar trebui făcut ceva şi pentru educarea publicului, pentru că, dacă ar cunoaşte kitsch-ul, nu l-ar mai cumpăra. Cu toate acestea, per ansamblu lucrurile merg bine, iar târgul de ceramică de la Iaşi a devenit astăzi un etalon", consideră prof. univ. dr. Ostin Mungiu, un colecţionar pasionat, cel care a "năşit" târgul "Cucuteni 5000" în urmă cu 29 de ani.