La invitaţia preşedintelui României, Traian Băsescu, preşedintele Republicii Croaţia, Ivo Josipovi, a efectuat în perioada 1-3 iulie o vizită de stat în ţara noastră. După întâlnirile la nivel înalt din prima zi, din capitala României, a doua zi a fost dedicată întâlnirii cu comunitatea croată din Banatul Montan. Astfel, şeful statului croat a fost întâmpinat în capitala administrativă a judeţului Caraş-Severin de către prefectul judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi de către primarul municipiului Reşiţa. După primirea oficială, delegaţia a vizitat biserica parohială cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din centrul civic al municipiului Reşiţa. Aici, preotul paroh Ioan Albu a prezentat istoria dramatică a lăcaşului de cult, care în anul 1985 a fost translocat 55 m de către regimul de tristă amintire. De asemenea, a oferit înaltului oaspete volumul monografic "Parohiile Episcopiei Caransebeşului", apărut anul acesta la editura Episcopiei Caransebeşului.
Domnia sa a ţinut foarte mult să viziteze această biserică deoarece pe vremea comunismului a mai fost la Reşiţa şi a vrut să vadă cu ochii săi unde se află acum lăcaşul ce înainte de anii â70 se afla chiar la şoseaua principală.
Comunitatea croată este reprezentativă pentru judeţul Caraş-Severin. Imigrarea croaţilor pe aceste teritorii s-a produs în trei valuri succesive. Primul val a imigrat în perioada secolelor XIII-XIV, din zona nord-vestică a Bosniei, membrii săi fiind cunoscuţi sub denumirea de croaţii "caraşoveni" sau croaţii din "bazinul caraşovenesc". Al doilea val de croaţi a imigrat în secolele XVI-XVII, în perioada dominaţiei otomane în Banat sau la sfârşitul acesteia. Acest val este cunoscut sub denumirea de "Raci" sau "Sokti". Iar al treilea val cuprinde populaţia care s-a aşezat la începutul secolului al XIX-lea în localitatea Checea, apoi o parte şi în Cenei, judeţul Timiş. Majoritatea etnicilor croaţi trăiesc în judeţul Caraş-Severin, iar restul în judeţul Timiş. Principalele aşezări rurale locuite de aceştia se află la poalele Munţilor Semenic: Caraşova, Clocotici, Lupac, Nermet, Rafnic, Vodnic şi Iabalcea. Limba vorbită, obiceiurile şi portul indică elemente comune cu popoarele balcanice.
(Diac. Nicolae Codrea, Darius Herea)
.jpg)
