Sâmbăta aceasta credincioșii din comuna Borlești, județul Neamț, au luat parte la sfintele slujbe săvârșite cu prilejul sfințirii bisericii Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Ruseni.
18 Mai, 2024
Oaspeţi de seamă în municipiul Reşiţa
La invitaţia preşedintelui României, Traian Băsescu, preşedintele Republicii Croaţia, Ivo Josipovi, a efectuat în perioada 1-3 iulie o vizită de stat în ţara noastră. După întâlnirile la nivel înalt din prima zi, din capitala României, a doua zi a fost dedicată întâlnirii cu comunitatea croată din Banatul Montan. Astfel, şeful statului croat a fost întâmpinat în capitala administrativă a judeţului Caraş-Severin de către prefectul judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi de către primarul municipiului Reşiţa. După primirea oficială, delegaţia a vizitat biserica parohială cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din centrul civic al municipiului Reşiţa. Aici, preotul paroh Ioan Albu a prezentat istoria dramatică a lăcaşului de cult, care în anul 1985 a fost translocat 55 m de către regimul de tristă amintire. De asemenea, a oferit înaltului oaspete volumul monografic "Parohiile Episcopiei Caransebeşului", apărut anul acesta la editura Episcopiei Caransebeşului.
Domnia sa a ţinut foarte mult să viziteze această biserică deoarece pe vremea comunismului a mai fost la Reşiţa şi a vrut să vadă cu ochii săi unde se află acum lăcaşul ce înainte de anii â70 se afla chiar la şoseaua principală. Comunitatea croată este reprezentativă pentru judeţul Caraş-Severin. Imigrarea croaţilor pe aceste teritorii s-a produs în trei valuri succesive. Primul val a imigrat în perioada secolelor XIII-XIV, din zona nord-vestică a Bosniei, membrii săi fiind cunoscuţi sub denumirea de croaţii "caraşoveni" sau croaţii din "bazinul caraşovenesc". Al doilea val de croaţi a imigrat în secolele XVI-XVII, în perioada dominaţiei otomane în Banat sau la sfârşitul acesteia. Acest val este cunoscut sub denumirea de "Raci" sau "Sokti". Iar al treilea val cuprinde populaţia care s-a aşezat la începutul secolului al XIX-lea în localitatea Checea, apoi o parte şi în Cenei, judeţul Timiş. Majoritatea etnicilor croaţi trăiesc în judeţul Caraş-Severin, iar restul în judeţul Timiş. Principalele aşezări rurale locuite de aceştia se află la poalele Munţilor Semenic: Caraşova, Clocotici, Lupac, Nermet, Rafnic, Vodnic şi Iabalcea. Limba vorbită, obiceiurile şi portul indică elemente comune cu popoarele balcanice. (Diac. Nicolae Codrea, Darius Herea)
