Ocrotitorii învățământului teologic cinstiți la București

Sfinții Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, au fost sărbătoriți marți, 30 ianuarie, în Biserica Ortodoxă. Considerați ocrotitori ai învățămân­tului teologic, aceștia au fost cinstiți cu mult fast la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Sfânta Liturghie de hram a fost săvârșită în Biserica „Sfânta Ecaterina” - paraclis universitar, de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor numeros de preoți și diaconi, cadre didactice ale instituției de învățământ. În a doua parte a zilei, la facultate a avut loc un eveniment festiv care a cuprins lansarea volumului „Părinții Capadocieni. Istorie. Literatură. Teologie”, semnat de profesorul italian Claudio Moreschini.

În zi de hram, în Biserica „Sfânta Eca­terina” din vecinătatea Facul­tății de Teologie Ortodoxă din Capitală s-au reunit în rugăciune studenți, cadre didactice și ostenitori ai instituției, care i-au sărbătorit în mod solemn pe cei trei mari dascăli ai lumii și ierarhi. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, înconjurat de un sobor de clerici din care au făcut parte: părintele prof. dr. Constantin Preda, decanul facultății; pr. prof. dr. David Pestroiu și pr. lect. dr. Cosmin Pricop, prodecani ai insti­tuției; pr. prof. consilier patriarhal Nicușor Beldiman şi pr. conf. dr. Marian Vild, directori de departament, precum și alți preoți și diaconi, cadre didactice ale facultății bucureștene. Răspunsurile liturgice au fost oferite de studenți ai facultății, coor­donați de preoţi profesori de muzică bisericească. La momentul chinonicului, Florin Pop, student în ultimul an la specializarea Teologie pastorală, a rostit predica zilei, conform tra­diției, evocând viața, personalitatea și faptele vrednice de laudă ale Sfinților Trei Ierarhi. La sfârșitul Sfintei Liturghii, soborul de slujitori condus de ierarh a oficiat slujba Parastasului pentru ctitorii bisericii și pentru fondatorii, profesorii și ostenitorii Facultății de Teologie Ortodoxă din București trecuți la Domnul de-a lungul existenței sale istorice.

În încheiere, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul le-a transmis celor prezenți, profesori și studenți deopotrivă, cuvântul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel: „Vă transmit din partea Părintelui Patriarh gândurile de bine, dar și așteptările pe care Biserica le are de la dumneavoastră, întrucât misiunea Bisericii noastre trebuie să se afle într-un permanent proces de înnoire și de dobândire a capacităților de a se adresa unei societăți aflate într-o permanentă schimbare, o societate confruntată cu o diversitate ideologică deosebită. Multe din aceste noi concepte și ideologii sunt împotriva religiei, în general, și a creștinismului în special. De aceea, este nevoie de multă osteneală, de vreme ce de bunăvoia noastră am optat pentru a urma Facultatea de Teologie și pentru a deveni, în diverse calități, slujitori ai Bisericii. Credin­cioșii așteaptă multe lucruri de la noi. Masa credincioșilor este și ea într-o deosebită evo­luție. Sunt oameni care doresc să cultive pe mai departe credința creștină, care au acumulat studii în diverse domenii. De aceea, se cere ca și noi să avem o pregătire teologică pe măsură, ca ei să găsească în noi parteneri de dialog și oameni care să le îndrume preocupările spirituale pentru a nu rătăci. (...) Ne adresăm unui popor credincios, format din multe categorii foarte diferite, și de aici rezultă datoria noastră de a ne pregăti mereu. În primul rând, trebuie să ne cunoaștem cât mai bine și mai profund credința, dar totodată este bine să ne inițiem și în alte discipline care ne ajută în lucrarea pastorală și misionară de predicare a Evangheliei”, a spus Preasfinția Sa. 

În semn de recunoștință pentru slujire și pentru cuvintele pline de înțelepciune adresate tuturor celor prezenți, părintele decan Constantin Preda i-a dăruit ierarhului, în numele tuturor, un frumos buchet de flori, remarcând faptul că acesta a primit, la botez, numele Arhi­episcopului Cezareei Capadociei sărbătorit în această zi.

„Dies Academicus”

Bucuria praznicului a continuat la facultate, în Amfiteatrul „I. G. Coman”, cu evenimentul festiv „Dies Academicus”, dedicat sărbătorii Sfinților Trei Ierarhi, la care au participat reprezentanți ai conducerii Universității din București, cadre didactice ale instituției de învățământ teologic, studenți și alți invitați, cel mai de seamă fiind Claudio Moreschini, profesor al Universității din Pisa. Momentul a fost moderat de părintele decan Constantin Preda: „Este o onoare deosebită pentru Facultatea de Teologie din București ca astăzi, când ne cinstim ocrotitorii, să îl avem ca invitat pentru cursul festiv dedicat Sfinților Trei ­Ierarhi pe un ilustru profesor de limbi clasice, patrolog și cercetător al operelor Sfinților Părinți. Domnul profesor Claudio Moreschini este cunoscut cititorilor din țara noastră pentru că două lucrări ale sale au fost traduse în limba română, cu ani în urmă. Este a doua oară când vizitează Facultatea de Teologie. Prima dată a venit în 2012, când ne-a vorbit despre rațiuni în opera Sfântului Maxim Mărturisitorul”.

Invitatul italian a susținut prelegerea intitulată „Studiind Părinții Capadocieni”, tradusă de dr. Marius Portaru. În deschidere, prof. Moreschini a afirmat: „Capadocienii sunt o concepție modernă. Lumea antică, la fel ca cea bizantină, nu îi considera ca o unitate. În lumea latină, ­Ieronim îi considera separat, iar în lumea bizantină, cei trei ierarhi erau Vasile, Grigorie de Nazianz și Ioan Hrisostom. Lumea bizantină se ghida după o interpretare spirituală, iar lumea modernă, după una istorică. Prin urmare, ne putem întreba dacă existau și alți Părinți Capadocieni. Unul dintre ei era Amfilohie de Iconiu, dar cu siguranță cel mai interesant era Evagrie, care a fost ucenic al Sfântului Grigorie de Nazianz, a fost hirotesit citeț de Vasile și apoi s-a dus în deșert. Faptul că Evagrie a hotărât să își ducă viața în deșert, de la un moment dat, îl apropie cu siguranță mai mult de Sfântul Grigorie de Nazianz decât de Sfântul Vasile, care a fost un personaj activ. Acest lucru înseamnă că învățătura Sfinților Părinți Capadocieni putea avea o legătură cu viața monahilor din deșert. Deși acceptăm o viziune consacrată, cea a teologiei capadociene, care este unitară, este util să încercăm să găsim un clarobscur, anumite nuanțe”.

În continuare, Preasfințitul Părinte ­Varlaam Ploieșteanul a fost invitat să prezinte celor de față volumul „Părinții Capadocieni. Istorie. Literatură. Teologie”, semnat de cercetătorul italian și apărut de curând, într-o traducere coordonată de dr. Marius Portaru, la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, în colecția „Cultura Bizantină”: „Domnul Claudio Moreschini este cunoscut deja teologilor români prin două opere care au fost traduse în limba română: o voluminoasă istorie a literaturii creștine, de la Pavel până în Evul Mediu occidental, și o lucrare masivă, de o certă valoare academică, intitulată «Istoria filosofiei patristice». Ambele lucrări s-au impus atât printr-o analiză academică minuțios realizată, cât și printr-un limbaj foarte accesibil, îmbrăcat într-o frumusețe literară care face lectura mereu proaspătă și atrăgătoare. Sunt convins că și lucrarea de față deține aceleași trăsături. Parcurgând cuprinsul cărții, constatăm că este o lucrare care abordează o mulțime de perspective privitoare la contextul istoric în care au trăit Capadocienii, la modul în care s-au format, la relațiile dintre ei, menționate succint în conferința anterioară, la opera lor și, mai ales, la influența acestei opere asupra gene­rațiilor de după gloriosul secol al patrulea, glorios pentru literatura creștină din ambele emisfere ale Imperiului Roman”.

La finalul prezentării volumului recent tradus, părintele decan i-a oferit profesorului Claudio Moreschini, în numele întregii facultăți, Diploma onorifică „Sfinții Trei ­Ierarhi”, în semn de gratitudine pentru contribuția sa științifică, activitatea didactică și dragostea arătată față de Sfinții Părinți ai Bisericii.

În continuare, a luat cuvântul directorul Școlii Doctorale a Facultății de Teologie din București, conf. dr. Adrian Nicolae Lemeni, care a prezentat cele mai recente volume din colecția „Studia Doctoralia”, respectiv nr. 3/2020 și nr. 4/2021. Acesta a explicat că volumele cuprind referatele susținute în cadrul celei de a treia și celei de a patra ediții a Conferinței naționale a teologilor doctoranzi, care se desfășoară anual la Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” al Mănăstirii Caraiman: „În aceste volume se află contribuțiile doctoranzilor de la școlile doctorale din toată țara. Fără să existe o temă generică, acestea cuprind rezultatele cele mai relevante din proiectele de cercetare ale fiecărui doctorand, de la momentul respectiv. De fiecare dată, am perceput Conferința națională a doctoranzilor drept un prilej real de consolidare a conștiinței eclesiale și mărturisitoare asumate în cercetarea teologică, un prilej pentru un dialog autentic, real, nu doar formal. Cred că toți cei care au fost acolo s-au regăsit în atmosfera unui dialog autentic”.

Nu în ultimul rând, a fost prezentat Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă din București pe anul 2023 de către părintele asist. dr. Alexandru Atanase Barna, îngrijitorul acestei ediții: „De fiecare dată, de ziua Sfinților Trei Ierarhi, apare Anuarul facul­tății noastre. Acesta reprezintă o radiografie a spiritului de cercetare, de cunoaștere sau chiar didactic întâlnit aici. Volumul este o variantă concentrată a preocupărilor părin­ților profesori, a modului în care anumite teme sunt sintetizate și propuse studenților. În general, textele din Anuar sunt gândite de părinții profesori și ca posibile suporturi de curs sau puncte de referință în activitatea desfășurată cu studenții, masteranzii sau doctoranzii. Acest Anuar a apărut pentru prima oară în anul 2001, iar acum se află la ediția cu numărul 23”.

În încheiere, conf. univ. dr. Claudiu-Paul Buglea, președintele Senatului Universității din București, a transmis un mesaj de apreciere din partea instituției pe care o reprezintă: „Avem timp să dobândim înțelepciune. Cei tineri, prezenți în această sală, ați venit la Facultatea de Teologie pentru că doriți să deveniți mai înțelepți și să îi învățați pe ceilalți cum este să fii onest, să fii cinstit și să crezi în Dumnezeu. Mă bucur că particip la aceste evenimente și, chiar dacă nu am pregătire teologică, am posibilitatea să aflu lucruri noi despre cei trei sfinți. Una dintre cele mai plăcute atribuții ca președinte de senat este participarea la astfel de evenimente”.

Momentul festiv a fost încununat în holul central al instituției de învățământ, acolo unde corul facultății a susținut un concert de seamă, ce a cuprins cântece închinate Sfinților Trei ­Ierarhi și nu numai.