Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Ocrotitorul celor care împlinesc voia lui Dumnezeu
Ieri, Biserica Ortodoxă a pomenit Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, decapitare cauzată de patimile lăcomiei, ale desfrânării şi ale beţiei, care au întunecat mintea regelui Irod Antipa. Semnificaţia acestei sărbători constă în conştientizarea importanţei înfrânării, a pocăinţei, a rugăciunii şi a împlinirii voii lui Dumnezeu.
Sfântul Ioan Botezătorul a chemat lumea la pocăinţă, la schimbarea modului de viaţă, să fie milostivi faţă de cei nevoiaşi, dar şi mustra fărădelegea şi pe făpturitorii ei, precum regele Irod Antipa, care luase de soţie pe Irodiada, soţia fratelui său Filip, cea care a îndemnat-o pe fiica sa, Salomeea, să-i ceară regelui capul Sfântului Ioan Botezătorul pe tipsie. După săvârşirea Sfintei Liturghii în paraclisul istoric, cu hramurile "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", "Sfântul Prooroc Daniil" şi "Sfânta Cuvioasă Parascheva", din Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a arătat în cuvântul de învăţătură că trupul Sfântului Ioan a fost îngropat de ucenicii săi, fără să se ştie unde, iar capul a fost îngropat tocmai de Irodiada în închisoarea Maherus. De aici, soţia unui dregător, numită Ioana, l-a dus la Ierusalim, apoi, doi călugări l-au dus la Emessa Siriei, pentru ca, mai târziu, cinstitul cap să fie dus la Constantinopol, ascuns o perioadă, până la mijlocul secolului al IX-lea, la hotarul Imperiului Bizantin cu Armenia, din cauza iconoclaştilor. "Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost cinstit încă de după moartea sa, fie tainic, fie la vedere. Prin anul 1204, în timpul cruciadei a IV-a, când cruciaţii occidentali au ocupat Constantinopolul, au luat şi o parte din capul Sfântului Ioan şi l-au dus în Franţa, la Amiens, unde se află şi astăzi. Sfântul Ioan Botezătorul este reprezentat în iconografia noastră stând de-a stânga Mântuitorului Iisus Hristos, iar de-a dreapta este Fecioara Maria, în icoana numită Deisis sau a Judecăţii de Apoi. De asemenea, pe iconostase este reprezentat lângă uşa diaconească dinspre partea de miazănoapte a altarului. Sfântul Ioan Botezătorul este dascăl al pocăinţei, rugător pentru cei care s-au pocăit, dar nu au mai avut timp în viaţă să săvârşească faptele pocăinţei pentru că i-a surprins moartea. Sfântul Ioan Botezătorul este şi un dascăl al rugăciunilor neîncetate, dascăl al celor care vieţuiesc în pustie, departe de lume, ocrotitor al monahilor, mai ales al sihaştrilor din pustie şi, în acelaşi timp, este ocrotitor al celor care în societate propovăduiesc dreptatea, adevărul şi împlinirea voii lui Dumnezeu în viaţa oamenilor", a evidenţiat Preafericirea Sa.
Zi de Post
Sărbătoarea Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post în care trebuie să ne aducem aminte cât de importante sunt înfrânarea, pocăinţa, rugăciunea şi gândul neîncetat la viaţa veşnică. "Aşa cum Sfântul Ioan Botezătorul a postit toată viaţa şi nu a folosit niciodată băuturi îmbătătoare şi pentru că tăierea capului său a avut loc ca urmare a îmbuibării de carne şi de vin şi ca urmare a gândurilor de desfrânare, în această zi nu se mănâncă nimic din ceea ce este produs prin vărsare de sânge, nici un fel de carne, şi nici chiar peşte, ci legume, fructe, toate pentru a ne aminti deodată că Sfântul Ioan Botezătorul era un mare postitor şi că din lipsă de postire şi de înfrânare Irod Antipa a cerut decapitarea sa", a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Din cauza faptelor lor, regele Irod şi Irodiada au pierdut domnia, murind în exil, iar Salomeea, cea care a cerut capul Sfântului Ioan Botezătorul, s-a înecat într-un râu cu gheaţă, unde un sloi de gheaţă i-a retezat capul.