Omagierea Anei Grama, la 70 de ani

În sala festivă a Prefecturii Covasna a avut loc vineri, 1 octombrie, într-un cadru festiv prilejuit de aniversarea de 20 de ani a Fundaţiei "Mihai Viteazul" din Sfântul Gheorghe, Covasna, un moment omagial dedicat Anei Grama pentru truda depusă de-a lungul anilor în slujba culturii şi spiritualităţii româneşti.

Fundaţiei "Mihai Viteazul" i s-a alăturat Centrul European de Studii Covasna-Harghita, patronat de Episcopia Covasnei şi Harghitei.

Elogiată pe merit drept cercetător arhivist, muzeograf, om de cultură aleasă, personalitate care ocupă un loc de frunte în istoria etnologiei româneşti, Ana Grama a lăsat urme profunde deopotrivă în cercetarea specifică, dar şi în relaţionarea interumană. Persoană care face cinste comunităţii intelectuale ardelene, Ana Grama a muncit de-a lungul anilor "cu timp şi fără timp", în perspectiva restituirii valorilor culturii şi civilizaţiei româneşti a satului transilvan în general, şi în mod special a zonei Covasnei şi Harghitei. Graţie demersurilor sale, istoriografia românească s-a îmbogăţit cu câmpuri noi de cercetare, perspective care vor fi duse mai departe, cu siguranţă, de generaţiile ce vor urma. Nu în ultimul rând, Ana Grama a fost o neobosită cercetătoare, din anul 1980, a fondului arhivistic al Mitropoliei Ardealului. Aproape că ne e greu să găsim o altă persoană, cu al cărei demers să putem asocia truda distinsei doamne la care ne referim, raportată la cercetarea arhivei Mitropoliei Ardealului. Cu o astfel de preocupare, domnia sa a readus în atenţia contemporanilor noştri file de istorie bisericească de mare preţ, uitate nu din nepăsare, ci din lipsa ivirii unei persoane cu un real spirit de cercetare arhivistică. În acest sens, domnia sa ne-a arătat că o istorie veritabilă nu se poate scrie doar răsfoind compendii şi sinteze, ci corelând acest demers, cu cercetarea fondurilor de arhivă.

Pe lângă cele menţionate, am mai adăuga faptul că, în perioada 1990-1996, Ana Grama a fost lector asociat al Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, coordonând varii teze de licenţă cu tematică din spectrul vieţii satului transilvan.

Lansare de cărţi

În cadrul festiv amintit, au fost lansate şi două volume, unul marcând debutul seriei "Profesioniştii noştri", cu titlul "Ana Grama la 70 de ani", (288 p.), cât şi volumul Anei Grama, "Etnomuzeografie transilvană". Muzeul "Asociaţiunii" 1905-1950, (328 p.), ambele apărute la Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita. Prezenţi la evenimentul evocat, alături de anumite personalităţi ale locului şi nu numai, s-au numărat, alături de Ana Grama, şi prof. univ. dr. Ilie Moise, Liliana Oprescu şi Delia Voina, referent şi, respectiv, muzeograf în cadrul Complexului Naţional Muzeal "ASTRA" Sibiu, cărora li s-a adăugat şi semnatarul acestor rânduri - toţi, colaboratori la volumul "Ana Grama la 70 de ani".

În acest context, evocăm o frază dintr-o scrisoare adresată de scriitorul grec Nikos Kazantzakis prietenului său Panait Istrati, în care îi spunea acestuia că "nu toţi cei ce trăiesc trăiesc şi nu toţi cei ce mor mor". Ana Grama aparţine categoriei care, chiar şi atunci când va fi să păşească pe cărările veşniciei, nu se va putea spune că a murit, fiindcă, prin întreaga sa activitate de cercetare, prin felul în care a ştiut să-şi facă şi să-şi întreţină prieteniile, a cioplit în înveşnicire, degajând în jur duh de satisfacţie regăsită în echilibru, pace sufletească şi, nu în ultimul rând, bună dispoziţie.

Pentru toţi cei ce o cunosc personal sau din scris, pentru cei ce nu o cunosc sau pentru cei ce o vor cunoaşte de acum încolo, Ana Grama a reprezentat, reprezintă şi va reprezenta un exponent veritabil a ceea ce poate fi definit, raportat la asumarea istoriei culturii unui neam, sub sintagma de "întoarcere creatoare spre trecut".