În seara zilei de marți, 24 februarie, la Catedrala Patriarhală din București au continuat rânduielile specifice începutului Postului Mare cu slujba Pavecerniței Mari. În cadrul ei, s‑a dat citire celei de‑a doua părți a Canonului de pocăință al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul. Rânduiala a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.
Omagiu părintelui Dometie de la Râmeţ
Ieri, 6 iulie, s-au împlinit 37 de ani de la trecerea la cele veşnice a părintelui Dometie Manolache de la Râmeţ, informează reîntregirea.ro. Născut pe 15 octombrie 1924 în satul Mărculeşti, jud. Buzău, părintele Dometie a absolvit Seminarul Teologic din Buzău în 1945, ca şef de promoţie, şi Institutul Teologic din Bucureşti în 1949. Pe 14 septembrie a primit chipul îngeresc la Mănăstirea Prislop, în acelaşi timp cu colegul său de facultate, viitorul mitropolit Antonie Plămădeală, avându-l naş de călugărie pe părintele Arsenie Boca. A rămas la Prislop până pe 18 mai 1952, când s-a transferat la Mănăstirea Afteia - Cioara. Pe 1 martie 1959 a fost numit preot-duhovnic la Mănăstirea Râmeţ şi Parohia Râmeţ-Sat..
Părintele Dometie s-a ocupat de restaurarea bisericii vechi şi a ajutat la înfiinţarea muzeului mănăstirii. Pe lângă activitatea administrativ-gospodăreasă, părintele Dometie a acordat o importanţă deosebită şi studiului. În anul 1972 s-a înscris la cursurile de doctorat la Institutul Teologic din Bucureşti, pe care le-a terminat cu media 10, cu o lună înainte de sfârşitul său fulgerător. În 1960, în urma decretului 410, maicile au fost nevoite să plece pe la casele părinţilor sau să lucreze în lume, mănăstirea fiind desfiinţată şi transformată în cabană şi bufet, maicile reuşind să se întoarcă iniţial ca persoane civile, fiind chiriaşe şi locuind împreună cu turiştii. Părintele Dumitru Stăniloae spunea despre părintele Dometie că a fost "un erou al credinţei, un suflet de mare sfinţenie şi puritate".



.jpg)
