De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Opera spirituală a Bisericii trebuie însoțită de opera filantropică”
În Duminica a 8-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a poposit în mijlocul obștii monahale și al pelerinilor care au participat la Sfânta Liturghie săvârșită la Mănăstirea Pasărea din județul Ilfov. Preafericirea Sa a rostit la final un cuvânt de învățătură în care a tâlcuit sensurile duhovnicești ale pasajului evanghelic duminical (Matei 14, 14-22) și a sfințit noua raclă în care au fost așezate sfintele moaște aflate în patrimoniul sacru al așezământului monahal.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat, în cuvântul său, faptul că Evanghelia acestei duminici ne arată, în esență, că darurile se înmulțesc prin binecuvântare. Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat celor prezenți textul lecturat, evidențiind felul în care această întâmplare este relatată în Evangheliile sinoptice: „Conform pasajului evanghelic citit la Sfânta Liturghie, Mântuitorul Iisus Hristos i-a vindecat mai întâi pe bolnavii aduși la el, săvârșind apoi minunea înmulțirii celor cinci pâini și a celor doi pești. Evanghelia după Marcu și cea după Luca, însă, sunt puțin diferite față de cea după Matei. Acolo, vindecarea bolnavilor și înmulțirea pâinilor sunt precedate de o altă lucrare a Domnului, anume predicarea Evangheliei. Iisus a hrănit mai întâi mulțimile cu sfintele cuvinte ale vieții veșnice, viață pe care trebuie să o caute omul cât se află aici, pe pământ. Bolnavii nu sunt vindecați și pâinile nu sunt înmulțite decât numai după ce Iisus i-a învățat și le-a predicat Evanghelia Împărăției cerurilor. Domnul Hristos hrănește mai întâi mulțimile cu hrană spirituală, cu ceea ce numim noi cuvântul lui Dumnezeu. Cuvintele propovăduite de El sunt duh și viață, sunt lumini ale vieții veșnice. De aceea, și Biserica a rânduit ca, înainte de împărtășirea cu Hristos Domnul, în ziua respectivă să nu se mănânce și să nu se bea nimic. Credincioșii vin la biserică în stare de post și dau prioritate hrănirii sufletului cu ascultarea cuvintelor Evangheliei și cu rugăciuni. După aceea urmează împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului spre vindecare, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Doar la sfârșit se împarte anafura, pâinea binecuvântată, celor care au venit la biserică fără să fi consumat ceva înainte. Până astăzi, noi urmăm exact cuvintele acestei Evanghelii. (...) Pâinile și peștii s-au înmulțit pe când se împărțeau, când se dăruiau altora. Acest lucru ne arată că, atunci când puținul se face dar, devine mult, se binecuvântează și se înmulțește. Mântuitorul nu uită faptul că omul are și trup, nu doar suflet: a hrănit mai întâi sufletul, prin predicarea Evangheliei, i-a vindecat pe cei bolnavi și apoi a poruncit ucenicilor să îi hrănească pe cei flămânzi. Evanghelia ne arată că opera spirituală a Bisericii trebuie însoțită de opera socială sau filantropică”, a precizat Preafericirea Sa.
„Înmulțirea celor cinci pâini și a celor doi pești a devenit o lucrare sfințitoare a Bisericii. De aceea, când se pregătește Sfânta Liturghie, se aduc mai întâi pentru Proscomidie cinci pâini. Ceea ce rămâne din ele se binecuvântează și se împarte credincioșilor la sfârșit, pâinea respectivă numindu-se anafură. De asemenea, la slujba numită Litie, săvârșită împreună cu Vecernia Mare, se binecuvântează cinci pâini, grâu, untdelemn și vin și se cere ca Hristos Domnul să înmulțească aceste roade ale pământului în parohia respectivă, în eparhie și în întreaga lume. Așadar, aceste părți ale Proscomidiei și Litiei sunt inspirate din Evanghelia de astăzi”, a mai spus Întâistătătorul Bisericii noastre.
După încheierea cuvântului de învățătură, Părintele Patriarh a oferit obștii monahale, în semn de prețuire, tămâie din Oman, antologii psaltice cuprinzând cântările Axioanelor, precum și ultimele apariții de la Editurile Patriarhiei Române, iar credincioșilor prezenți iconițe. La rândul său, stavrofora Mihaela Costache, stareța Mănăstirii Pasărea, i-a mulțumit Părintelui Patriarh Daniel pentru cuvântul de învățătură și pentru purtarea de grijă părintească, oferindu-i, din partea obștii, un frumos buchet de flori.
La final, Patriarhul României a săvârșit slujba de sfințire a unei noi racle în care au fost așezate fragmente din moaștele a optsprezece sfinți aflate în tezaurul sacru al mănăstirii ilfovene. La racla din argint confecționată la Atelierele Patriarhiei Române au lucrat și câteva maici de la această mănăstire, specialiste în cizelură, care s-au ostenit în cadrul atelierului aflat în incinta așezământului monahal.
Cu acest prilej, maica stareță și-a exprimat recunoștința pentru binecuvântarea revărsată asupra întregii obști: „Cu adâncă recunoștință, mulțumim Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru marea bucurie pe care ne-a prilejuit-o astăzi, venind în mijlocul nostru. Îi mulțumim pentru binecuvântare și pentru cuvintele de învățătură care sunt pentru noi izvor de lumină, de mângâiere, de vindecare și mai ales de iubire. Sfințirea acestei racle de către Preafericirea Sa se va înscrie în istoria mănăstirii și în sufletele tuturor credincioșilor cu litere de aur. Îl asigurăm pe Părintele Patriarh de toată dragostea obștii mănăstirii noastre și a credincioșilor care pășesc pe poarta acestui așezământ și ne rugăm Mântuitorului Hristos să îi dăruiască ani buni cu sănătate deplină și sporite puteri la cârma Bisericii Ortodoxe strămoșești”. Totodată, stavrofora Mihaela Costache le-a mulţumit tuturor celor implicaţi în confecţionarea acestei noi racle: ostenitorilor de la Atelierele Patriarhiei Române şi monahiilor de la Mănăstirea Pasărea implicate în înfrumuseţarea cinstitului odor, soborului de maici şi surori care şi-au adus, după putere, contribuţia, şi tuturor credincioşilor care au sprijinit realizarea raclei, asigurându-i pe toţi de pomenirea binefăcătorilor în rugăciune la toate slujbele săvârșite după rânduiala aşezământului monahal.