Biserica noastră îl sărbătorește astăzi, în prima zi a Postului Nașterii Domnului, pe Sfântul Paisie de la Neamț: isihast, stareț al mai multor mănăstiri din Moldova, organizator și înnoitor al vieții
Operele lui Brâncuşi, expuse la Basel
40 de opere semnate de Constantin Brâncuşi, precum şi zece sculpturi, la care se adaugă o serie de lucrări realizate din carton şi hârtie ale sculptorului american Richard Serra, sunt adunate într-o expoziţie deschisă la Basel, în Elveţia.
Evenimentul, organizat de Fundaţia Beyeler, îşi propune să prezinte o retrospectivă concentrată a creaţiei fiecăruia dintre cei doi artişti şi un dialog între operele acestora, pornind de la faptul recunoscut de sculptorul american că orientarea sa artistică a fost determinată de întâlnirea cu opera lui Brâncuşi. Este pentru prima dată când o retrospectivă a sculpturilor lui Brâncuşi este prezentată în Elveţia. Fundaţia Beyeler, un muzeu de artă modernă şi contemporană, se bucură de o mare popularitate în rândul publicului elveţian, fiind vizitată anual de circa 300.000 de persoane. Adăpostind colecţia de artă a familiei Beyeler, muzeul Fundaţiei Beyeler prezintă, în cadrul unei expoziţii permanente, opere semnate de Pierre Bonnard, Paul Klee, Marc Chagall, Paul Cézanne, Georges Braque, Alberto Giacometti, Wassily Kandinsky, Claude Monet, Pablo Picasso şi Vincent van Gogh. De asemenea, o sculptură semnată de Constantin Brâncuşi - "Pasărea" ("Lâoiseau", 1923/1947) poate fi admirată în colecţia permanentă a muzeului. Richard Serra este un sculptor minimalist şi artist video american, cunoscut pentru lucrările sale din foi metalice de mari dimensiuni. Artistul a fost implicat în mişcarea Process art (arta proces), curent în cadrul căruia arta este văzută mai degrabă ca o călătorie sau un proces creativ, decât ca un produs final. Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj - 16 martie 1957, Paris) este sculptorul român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. În România, Brâncuşi a fost "redescoperit" ca un geniu naţional abia în 1964 şi, în consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu Jiu, cu "Coloana fără sfârşit", "Masa tăcerii" şi "Poarta sărutului", a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac, existând chiar pericolul de a fi fost dărâmat. Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române.