Oprescu cere sprijin de la olandezi pentru reabilitarea centrului istoric al Capitalei

▲ Primarul general al capitalei, Sorin Oprescu, a cerut ambasadorului Olandei la Bucureşti, Jaap Werner, acordarea unei asistenţe olandeze specializate pentru refacerea centrului istoric al Capitalei ▲ Reprezentanţii municipalităţii sunt nemulţumiţi de faptul că o mare parte dintre clădirile considerate monumente istorice din Bucureşti, aflate într-o stare avansată de degradare, nu pot fi refăcute la iniţiativa Primăriei Capitalei, deoarece sunt în proprietate privată ▲

Primarul general al capitalei, Sorin Oprescu, a cerut ambasadorului Olandei la Bucureşti, Jaap Werner, acordarea unei asistenţe olandeze specializate, pentru refacerea centrului istoric al Capitalei. Primarul general al Bucureştiului l-a primit, joi, pe ambasadorul Olandei, prilej cu care a fost abordată derularea proiectului de donaţie din partea Ministerului Finanţelor din Olanda, în valoare de aproape 2 milioane de euro, pentru refacerea centrului istoric al Capitalei României. Ambasadorul olandez s-a declarat dispus să sprijine şi să deruleze şi alte proiecte ale municipalităţii, asigurându-l pe Sorin Oprescu de o bună colaborare. Primăria Capitalei a demarat, în luna martie 2007, lucrările la infrastructura utilităţilor publice, în cadrul unui proiectul-pilot axat pe refacerea centrului istoric. La nivelul infrastructurii, valoarea proiectului de reabilitare a zonei-pilot din centrul istoric este de 20,7 milioane de euro. Finanţarea programului este asigurată din trei direcţii, respectiv 8 milioane împrumut BERD, 1,8 milioane de euro - un grant din partea Guvernului Olandei şi 10,9 milioane de euro din surse asigurate de Primăria Municipiului Bucureşti, prin emisiunea de eurobonduri.

Primăria nu-i poate obliga pe proprietari să renoveze faţadele clădirilor degradate

Clădirile considerate monument istoric din Bucureşti şi care sunt total degradate nu pot fi refăcute la iniţiativa Primăriei Capitalei, în cazul în care imobilele se află în proprietate privată. Reprezentanţii municipalităţii au declarat că nu există o prevedere legală, pe baza căreia autorităţile statului îi pot sancţiona pe proprietarii unor astfel de clădiri, pentru a începe lucrările de refacere a faţadelor. Multe astfel de clădiri din Bucureşti, care au fost revendicate de proprietari, se află într-o stare avansată de degradare. Reprezentanţii municipalităţii spun că o clădire care „strică“, de peste patru ani, imaginea urbanistică din centrul Capitalei este hotelul de pe Bulevardul Regina Elisabeta, unde funcţiona, cu ani în urmă, Berăria „Gambrinus“, şi care continuă să se degradeze, fără ca administraţia centrală sau locală să poată interveni. Un alt exemplu de acest gen este blocul din faţa Primăriei Capitalei şi mai multe imobile din centrul istoric. Directorul general al Direcţiei de Dezvoltare, Investiţii şi Planificare Urbană din Primăria Capitalei, Bogdan Şoşoacă, a afirmat că municipalitatea nu are competenţa să intervină decât în cazul clădirilor care conţin spaţii de locuit. „Se notifică de către deţinătorii clădirilor cu locuinţe. Ne interesează clădirile aflate în clasa de risc seismic ridicat. Pentru celelalte imobile, obligaţia de a interveni pentru refacerea imobilului revine exclusiv proprietarului“, a precizat responsabilul cu derularea proiectelor de consolidare a clădirilor vechi din Capitală. Primăria a reabilitat, în ultimii cinci ani, doar zece clădiri vechi, alte şase fiind prinse, la ora actuală, în lucrări de refacere.