„Oricât ar fi omul de bolnav, durerea lui este mângâiată de prezenţa celor dragi”

Un articol de: Andrei Fărcaş - 13 Mai 2020

Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a slujit Sfânta Liturghie în Duminica a 4-a după Paşti, în Paraclisul Episcopal din Baia Mare.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Iustin a vorbit despre minunea vindecării slăbănogului care suferea în singurătate de 38 de ani într-unul din pridvoarele scăldătorii de la Vitezda. Ierarhul a subliniat că „oricât ar fi omul de bolnav, dacă are pe cineva drag lângă el, suferinţa lui este alinată, boala este atenuată, durerea lui este mângâiată de prezenţa celor dragi. Când n-are pe nimeni, însă, este de două ori îndurerat. Suferinţa se îndoieşte sau se înzeceşte. Asta este expresia slăbănogului din Evanghelie: «N-am pe nimeni, Doamne!» Şi atunci a zis Hristos: «Mă ai pe Mine»”.

Ierarhul a amintit despre starea de izolare din prezent, precum şi despre izolarea pe care au suferit-o deţinuţii politici din închisorile comuniste şi care au supravieţuit datorită rugăciunii: „În puşcăriile comuniste, cei care au avut credinţă puternică au rezistat. Când eşti credincios, te rogi pentru ceilalţi. Şi ai conştiinţa că şi ceilalţi se roagă pentru tine. Se creează o punte”.