Ortodocşii i-au cinstit, ieri, pe toţi sfinţii ştiuţi şi neştiuţi

▲ La Mănăstirea Antim din Bucureşti a fost, ieri, sărbătoare ▲ După cum a spus PF Patriarh Daniel, această mănăstire „reprezintă un simbol al împletirii între credinţă şi cultură, între credinţă şi filantropie“ ▲ Zeci de alte biserici din ţară sunt închinate tuturor sfinţilor ▲

Ieri, în Duminica Tuturor Sfinţilor, Mănăstirea Antim din Capitală, şi-a sărbătorit hramul. Biserica şi curtea mănăstirii au fost pline de credincioşi. Slujba a fost oficiată de Preasfinţitul Vincenţiu Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi. La slujba Sfintei Liturghii, a asista şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. În scurtul cuvânt de învăţătură rostit la final, PS Vincenţiu Ploieşteanul a amintit că Biserica Mănăstirii Antim „a fost sub oblăduirea tuturor sfinţilor ştiuţi şi neştiuţi, încă din momentul sfinţirii ei“, precizând că „Părintele Patriarh Daniel, ca urmaş în scaun al Sfântului Antim, ctitorul mănăstirii, este cel care ocroteşte şi binecuvintează acest lăcaş“.

În semn de mulţumire, PF Patriarh Daniel a primit prima medalie realizată cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la urcarea pe scaunul mitropolitan al Munteniei a Sfântului Antim Ivireanul. Menţionăm că proiectul prin care, anul acesta, au fost emise mai multe medalii a fost propus de mănăstire, iar partea materială a fost susţinută de Neculai Onţanu, primarul sectorului 2 al Capitalei, împreună cu Cătălin Barbu, director adjunct la Banca Naţională a României.

A urmat cuvântul de învăţătură rostit de Patriarh, prin care Preafericirea Sa a arătat rolul Mănăstirii Antim, pe care a numit-o „fortăreaţă duhovniceasă în anii grei de comunism“, amintindu-şi că, atunci când era doctorand la Institutul Teologic din Bucureşti şi, apoi, consilier patriarhal, „am locuit aici, la Mănăstirea Antim, şi am văzut evlavia preoţilor şi a credincio-şilor, şi mai ales curajul lor mărturisitor. Am considerat că acest curaj de mărturisire a dreptei-credinţe, în vremuri grele, venea de la toţi sfinţii, dar, în mod deosebit, de la Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul“.

Pentru a înţelege mai bine constituirea Bisericii lui Hristos

Despre prima duminică după Rusalii, Patriarhul Daniel a spus că a fost închinată Tuturor Sfinţilor, pentru a înţelege mai bine „rostul venirii Duhului Sfânt în lume şi a constituirii Bisericii Lui Iisus Hristos prin Sfântul Duh, care este acela de a ne sfinţi pe noi, oamenii“. Iar oamenii care au primit sfinţenia de pe pământ, „strălucesc în comuniune cu Dumnezeu, prin sfinţenia care vine de la Dumnezeu. Dar sfântul nu ştie că este sfânt, ci păcătos. Cu cât sunt mai înaintaţi în sfinţenie, cu atât conştiinţa lor le spune că sunt păcătoşi. Ei nu se uită niciodată la ceea ce au făcut bine, ci la cât ar fi putut să facă mai mult şi n-au făcut. Noi înşine nu putem cunoaşte că suntem sfinţi, ci alţii văd sfinţenia. Ştim că suntem păcătoşi şi că dorim să ne curăţim tot timpul, după faptele săvârşite cu cuvântul, fapta şi gândul“.

Alt motiv al închinării acestei duminici Tuturor Sfinţilor este „numărul mare de sfinţi care nu sunt trecuţi în calendar. Sunt sfinţi necunoscuţi care s-au săvârşit în pustie, în munţi sau au trăit în lume o viaţă sfântă. O mulţime de bunici, de mame, de credincioşi şi-au păstrat credinţa în vremuri de încercare şi aproape că n-am putea scrie numele lor în calendar la cât de mulţi sunt în faţa lui Dumnezeu“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh. (George Aniculoaie)

▲ Mănăstirea Antim, la al 293-lea hram

Protosinghelul Mihail Stanciu, egumenul Mănăstirii Antim, ne-a vorbit despre vechimea lăcaşului care a fost sfinţit în anul 1715. Atunci, Sfântul Antim Ivireanul a lăsat moştenire rânduiala de a face în ziua hramului o masă pentru cei nevoiaşi. „Anul acesta am făcut 1.500 de pachete, pentru toţi credincioşii care au venit la slujbă, şi, dacă mai rămâne mâncare, ducem la un azil de bătrâni“, ne-a declarat părintele egumen.

Mănăstirea are două hramuri mari, Duminica Tuturor Sfinţilor, şi, din 1992, când a fost canonizat Sfântul Antim Ivireanul, ziua de prăznuire a acestuia. Al treilea hram, mai mic, este Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul vechii biserici, peste care a fost construită cea de acum. Aici se ţinea Sfântul şi Marele Mir, fiind aproape de Patriarhie. Acum, mănăstirea are şapte vieţuitori, dintre care patru ieromonahi, doi diaconi şi un frate.

▲ Sute de maramureşeni, la biserica din Botiza

Şi Mănăstirea de călugări Piatra Scrisă din Episcopia Caransebeşului şi-a serbat ieri ocrotitorii, cu acest prilej, PS Episcop Lucian oficiind slujba de târnosire a noii biserici din incinta mănăstirii. Ieri a fost sărbătoare şi la Mănăstirea Poiana Mărului, judeţul Buzău, dar şi la Biserica „Toţi Sfinţii“ din Râmnicu Vâlcea.

De asemenea, Biserica nouă din Botiza, judeţul Maramureş, a marcat ieri hramul, dar şi 20 de ani de la târnosirea bisericii. Cu acest prilej, a fost slujbă arhierească. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Mitropolit Serafim, al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord, împreună cu PS Justinian, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, în prezenţa a sute de credincioşi de pe Valea Izei.

Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor“ din Botiza a fost ridicată în numai doi ani, din daniile botizenilor, care munceau aici voluntar şi a fost sfinţită, în anul 1988, de Arhiepiscopul Teofil al Clujului.

▲ Hram la biserica unde a fost sfinţită Prodromiţa

Şi Mănăstirea Bucium din Iaşi s-a aflat ieri în sărbătoare. Cu acest prilej, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie.

În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor, Înalt Preasfinţia Sa a explicat semnificaţiile duhovniceşti ale pericopei evanghelice citite în prima duminică după Rusalii: „Mărturisirea cea dreaptă în Biserica lui Hristos, iubirea faţă de Dumnezeu, care să fie mai puternică decât iubirea faţă de lume, şi asumarea crucii vieţii fiecăruia sunt doar trei arme pe care le are creştinul pentru a se lupta cu ispitele care vin de la lume, de la trup şi de la diavol, trei arme pe care le are creştinul pentru a se îndrepta spre Dumnezeu, trei arme pe care le-au folosit toţi sfinţii pe care îi prăznuim astăzi, trei arme cu care noi sunt dotaţi prin mila Lui Dumnezeu şi prin grija Bisericii Sale“.

Mănăstirea Bucium a fost fondată în 1853, de către ieroschimonahii Nifon şi Nectarie. În anul 1918, după Primul Război Mondial, mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei l-a ridicat la rang de schit. Între anii 1960-1975, a de-venit paraclis mitropolitan, iar după aceasta, a funcţio-nat sub denumirea de gospodărie anexă a Centrului eparhial Iaşi. În anul 1993, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ridicarea Schitului Bucium la rang de mănăstire cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor“. Vatra vechiului schit s-a extins considerabil, în cadrul actual al mănăstirii fiind inclusă „Casa Roznovanu“, reşedinţa mitropolitană de vară, un frumos parc dendrologic şi principala ferma viticolă a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Mănăstirea este vestită şi pentru legătura spirituală pe care o are cu Schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos, icoana nefăcută de mână omenească a Maicii Domnului fiind sfinţită chiar la Mănăstirea Bucium, de la ieşire din Iaşi.

În Arhiepiscopia Iaşilor, ieri a mai fost sărbătoare la Mănăstirile Almaş şi Tarcău, din judeţul Neamţ, dar şi la biserica Banu din Iaşi.

De asemenea, în prima duminică de după Rusalii, închinată Tuturor Sfinţilor, a fost hram la biserica Penitenciarului de maximă siguranţă Botoşani. Cu această ocazie, capela a fost resfinţită de PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. La slujbă au participat delegaţi din partea Centrului eparhial Iaşi, din partea Sectorului „Diaconia“ care coordonează lucrările şi asistenţa religioasă în sectorul bugetar, preoţi din Protopopiatul Botoşani, precum şi oficialităţi locale.