În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Papa Benedict al XVI-lea s-a întâlnit la Ierusalim cu Patriarhul ortodox Theofil al III-lea
Săptămâna trecută (8-15 mai), presa internaţională, în special cea de orientare catolică, a relatat pe larg vizita Papei Benedict al XVI-lea în Iordania, Israel şi în Teritoriile Palestiniene.
Papa Benedict al XVI-lea este cel de-al treilea papă care păşeşte pe tărâmul biblic după ce, mai înainte, Israelul a fost vizitat de papa Paul al VI-lea, în 1964, când Vaticanul încă nu recunoscuse oficial statul evreu, şi după vizita papei Ioan Paul al II-lea, în anul 2000, după cum informează haaretz.com. Din data de 8 până pe 11 mai, papa s-a aflat în Iordania, unde s-a întâlnit cu familia regală iordaniană, a vizitat Universitatea Madaba, administrată de patriarhul latin al Ierusalimului, s-a întâlnit cu liderii religioşi musulmani din Amman, a slujit o Vecernie la Catedrala melkită unită cu Roma şi o Liturghie pe stadionul din capitala iordaniană. După o scurtă escală la Tel Aviv, luni 11 mai, Papa Benedict a ajuns la Ierusalim, unde s-a întâlnit cu preşedintele israelian Shimon Peres, împreună vizitând Yad Hasem, muzeul memorial al victimelor holocaustului. Marţi, 12 mai, s-a întâlnit cu Marele Muftiu al Moscheii „Domul Stâncii“, după care s-a rugat în faţa zidului plângerii şi s-a întâlnit cu rabinii-şefi israelieni. Miercuri, Papa Benedict a ajuns la Bethleem, unde, după ce a vizitat Peştera Naşterii, s-a întâlnit cu refugiaţii palestinieni din câmpul de refugiaţi Aida, iar mai apoi a avut o întrevedere cu preşedintele palestinain Mahmoud Abbas. Joi, 14 mai, papa a revenit la Nazaret, unde a slujit Liturghia. Vineri, în ultima zi a periplului, Papa Benedict a revenit la Ierusalim, unde s-a întâlnit cu patriarhul ortodox al Ierusalimului, Theophil al III-lea, a vizitat Catedrala patriarhală armeană şi Biserica Învierii. Fiecare oprire a Suveranului Pontif a fost marcată, după împrejurări, de omilii ori discursuri, îndelung comentate şi analizate de mass-media internaţională. De pildă, în omilia rostită după Liturghia săvârşită la Nazaret, Papa Benedict a evocat rolul familiei în lume, susţinând că familia este cheia construirii unei „civilizaţii a iubirii“, după cum se arată pe situl catholic.org. De departe, cel mai mare ecou l-au avut aserţiunile papei cu privire la situaţia politică tensionată din regiune. Editorialistul cotidianului francez „La Croix“, Guillaume Goubert, remarcă în articolul său de joi, 14 mai, că precedenta vizită a unui papă în regiune, adică cea făcută de Ioan Paul al II-lea în anul 2000, a avut parte de un context incomparabil mai favorabil, pe atunci nefiind ridicat actualul zid de la marginea Bethleemului. „Chiar dacă Israelului nu i-a fost pe plac, scrie editorialistul menţionat, papa a arătat lumii întregi suferinţele populaţiei palestiniene, a afirmat dreptul acestora de a avea un stat suveran şi a condamnat zidul ce separă cele două teritorii. Dar, în acelaşi timp, i-a îndemnat pe palestinieni să reziste dorinţei de răzbunare, făcând referire explicită la tentaţia terorismului.“ Dacă, la începutul comentariului, Guillaume Goubert afirmă că „o vizită papală nu poate aduce pacea în Orientul Apropiat“, în încheiere conchide cu tâlc că vorbele papei „pot fi utile administraţiei americane“, ce urmează să relanseze curând procesul de pace în regiune. ▲ Rugăciunea de pe bileţelul lăsat de Papa Benedict la Zidul Plângerii Dumnezeul veacurilor, cu ocazia vizitei mele la Ierusalim, „Cetatea Păcii“, lăcaş spiritual al evreilor, creştinilor şi musulmanilor, aduc înaintea Ta bucuriile, speranţele şi dorinţele, încercările, suferinţele şi durerile oamenilor din întreaga lume. Dumnezeule al lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov, ascultă plânsul celor mâhniţi, al celor înspăimântaţi şi al celor lipsiţi; trimite pacea Ta asupra Ţării Sfinte, asupra Orientului Mijlociu, asupra întregii lumi, veseleşte inimile celor care cheamă numele tău să păşească cu smerenie pe calea dreptăţii şi a compasiunii. „Bun este Domnul cu cei ce se încred în El, pentru omul care Îl caută.“ (Plângeri 3, 25)