Papa Ioan Paul al II-lea, ridicat la cinstea altarelor

Figură spirituală de primă mărime pentru lumea creştină din secolul trecut şi începutul celui de-al treilea mileniu, papa Ioan Paul

al II-lea rămâne în conştiinţa tuturor ca un deschizător de drumuri în vremuri nu tocmai prielnice răspândirii credinţei, ca un căutător neobosit al aproapelui aflat în suferinţă. Beatificarea într-un timp relativ scurt de la moartea

sa vine să confirme popularitatea de care s-a bucurat în timpul vieţii.

Karol Józef Wojtyla, ales papă la 16 octombrie 1978, s-a născut la Wadowice (Polonia), la 18 mai 1920, ca al doilea fiu al lui Karol Wojtyla şi al Emiliei Kaczorowska, care a murit în 1929. În 1932, a murit fratele său mai mare, Edmund, de profesie medic. După ce a terminat studiile la şcoala superioară din oraşul natal, în 1938 s-a înscris la Universitatea Jagellónica din Cracovia.

Profesor de morală la seminar şi facultate

Când naziştii au ocupat oraşul şi au închis Universitatea, în 1939, tânărul Karol a lucrat până la sfârşitul războiului într-o fabrică de produse chimice, ca să îşi câştige existenţa şi să evite deportarea. Începând cu 1942, simţind chemarea către preoţie, a început să frecventeze cursurile Seminarului Mare clandestin din Cracovia, condus la vremea aceea de arhiepiscopul, ulterior cardinalul Adam Stefan Sapieha. Aceiaşi ani au fost şi martorii pasiunii sale pentru teatru, fiind unul dintre promotorii Teatrului Rapsodic.

După război, şi-a continuat studiile la seminarul redeschis şi la Facultatea de Teologie a Universităţii Jagellone până la hirotonirea care a avut loc la Cracovia, la 1 noiembrie 1946. După hirotonire, la îndemnul cardinalului Sapieha, a susţinut un doctorat în teologie la Roma, în 1948, cu o teză despre Sfântul Ioan al Crucii, desfăşurând totodată şi activitate pastorală în rândul emigranţilor polonezi din Franţa, Belgia şi Olanda.

În 1948, s-a întors în Polonia şi a fost vicar în parohia din Niegowic, localitate de lângă Cracovia, iar mai apoi în acest oraş. Până în 1951 a fost capelan universitar, prilej cu care şi-a reluat studiile de filosofie şi de teologie. În 1953, la Universitatea Catolică din Lublin prezintă o a doua teză de doctorat asupra posibilităţii de a fonda o etică creştină pe baza sistemului etic al lui Max Scheler. Mai târziu, devine profesor de teologie morală şi de etică la Seminarul Mare din Cracovia şi la Facultatea de Teologie din Lublin.

"Nu vă fie teamă, deschideţi larg porţile lui Cristos"

La 4 iulie 1958, papa Pius al XII-lea îl numea episcop-vicar de Cracovia şi titular de Ombi. A fost consacrat episcop la 28 septembrie în acelaşi an, în Catedrala Wawel din Cracovia. La 13 ianuarie, a fost numit arhiepiscop de Cracovia de către papa Paul al VI-lea, care l-a ridicat la rangul de cardinal la 26 iunie 1967. Cardinalul Wojtyla a fost ales papă la 16 octombrie 1978, primul papă slav din istoria Bisericii Catolice. Cuvintele sale "Nu vă fie teamă, deschideţi larg porţile lui Cristos", rostite în acea zi, au făcut înconjurul lumii.

Cunoscut adversar al totalitarismului nazist şi comunist, papa Ioan Paul al II-lea a avut o contribuţie decisivă la prăbuşirea Zidului Berlinului, atrăgând atenţia şi asupra limitelor capitalismului.

În ziua de 13 mai 1981, în Piaţa Sfântul Petru a fost victima unui grav atentat. Salvat de mâna maternă a Maicii Domnului, şi-a iertat atentatorul şi, conştient de faptul că a primit în dar o nouă viaţă, şi-a intensificat activitatea pastorală cu o generozitate eroică. Solicitudinea sa de păstor şi-a găsit expresia în organizarea unor numeroase dioceze, în promulgarea Codicelui de Drept Canonic Latin şi pentru Bisericile Orientale şi a Catehismului Bisericii Catolice. Propunând poporului momente de intensitate spirituală excepţională, a instituit Anul Răscumpărării, Anul Marian, Anul Euharistic şi Marele Jubileu al celui de-al treilea mileniu. Apropiindu-se de noile generaţii care l-au iubit cu pasiune, a fondat Ziua Mondială a Tineretului, care reunea sute de mii de tineri din lumea întreagă.

Ca gest de umilinţă şi reconciliere, papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare în numele Bisericii Catolice tuturor acelora care au suferit persecuţii şi discriminări de-a lungul istoriei, din partea Ei: evreilor, musulmanilor, femeilor, popoarelor colonizate etc.

Nici un alt papă nu a întâlnit atâtea persoane precum Ioan Paul al II-lea. La audienţele sale generale a întâlnit 17.600.000 de pelerini, fără a mai aminti audienţele speciale şi ceremoniile religioase. Numai în cursul jubileului din 2000, au sosit la Roma 8.000.000 de pelerini. Milioane de persoane l-au putut vedea şi asculta în timpul vizitelor pastorale în Italia şi în lume. Ca şef al statului Vatican, a efectuat 38 de vizite oficiale, a întâlnit 738 de preşedinţi de stat şi 246 de şefi de guvern.

S-a mutat la ceruri la 2 aprilie 2005, la Roma, în palatul apostolic, în ajunul Duminicii Albe a Divinei Milostiviri, sărbătoare de el instituită. Ziua aleasă spre pomenire în calendar este aceea de 22 octombrie, prima zi în care şi-a început pontificatul.

Ceremonia de beatificare - ultimul pas înainte de canonizare

Slujba de beatificare a fost prezidată de actualul papă, Benedict al XVI-lea, în Piaţa Sfântul Petru din Vatican. Alături de mulţimea de pelerini din toată lumea, peste un milion, au fost prezente mai multe grupuri organizate de pelerini români: episcopi, preoţi, călugări şi laici. Între cele aproximativ 90 de delegaţii oficiale a fost şi cea a României, condusă de Teodor Baconschi, ministrul de externe, fost ambasador al ţării noastre pe lângă Sfântul Scaun. La Liturghia beatificării a participat şi IPS Iosif, Mitropolit al Europei Occidentale şi Meridionale, ca delegat al Preafericitului Daniel, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Racla conţinând trupul papei Wojtyla a fost scoasă din mormânt vineri dimineaţă, 29 aprilie. Începând de sâmbătă, 30 aprilie, la Roma au fost dedicate trei zile acestei beatificări. S-a început cu o priveghere de rugăciune şi mărturii, la Circo Massimo, prezidată de Cardinalul Agostino Vallini; duminică dimineaţă au fost: pregătirea pentru Liturghia beatificării prin recitarea Rozariului Milostivirii Divine, apoi Sfânta Liturghie prezidată de Papa în Piaţa Sfântul Petru; luni, 2 mai, a fost o celebrare euharistică de mulţumire în aceeaşi piaţă, prezidată de Cardinalul Tarcisio Bertone.

Beatificarea a fost facilitată de vindecarea de sindromul Parkinson a călugăriţei franceze Marie Simon Pierre, la începutul lunii iunie 2005, după ce ea primise acest diagnostic în 2001. În urma cercetărilor şi mărturiei călugăriţei, Biserica a constatat mijlocirea papei Wojtyla în această vindecare, care la rândul său fusese afectat de aceeaşi maladie. La 19 decembrie 2009, Papa Benedict al XVI-lea semnase decretul de recunoaştere a virtuţilor predecesorului său. Manifestări religioase în memoria papei Ioan Paul al II-lea au fost organizate în diecezele catolice din România: la Iaşi cu ocazia Zilei Tineretului la nivel diecezan, la Buftea, iar la Bucureşti, un concert de muzică sacră şi prezentarea cărţii "Profet al vremurilor noi", volum festiv

publicat cu prilejul acestei beatificări. Rămăşiţele pământeşti ale fericitului Ioan Paul al II-lea se odihnesc începând de luni seară, 2 mai, sub altarul Capelei "Sfântul Sebastian" din Bazilica "Sfântul Petru". Capela este situată la intrare, în partea dreaptă a bazilicii, după Capela "Pietà". (pr. Cornel Cadar)