Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Parastas pentru Nicolae Titulescu la Braşov

Parastas pentru Nicolae Titulescu la Braşov

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean - 21 Martie 2012

La 70 ani de la moartea lui Nicolae Titulescu, cel mai mare diplomat al românilor din toate timpurile, a avut loc în Şcheii Braşovului, la Biserica "Sf. Nicolae", unde se află mormântul său, o impresionantă manifestare dedicată acestui eveniment, în prezenţa unui numeros public format din reprezentanţi ai Societăţii de Istorie Braşov, elevi ai Liceului "Nicolae Titulescu" Braşov, invitaţi din Bucureşti şi Sfântu Gheorghe şi de peste hotare.

Slujba de parastas a fost oficiată de către protopopul de Braşov, pr. Dănuţ Gheorghe Benga şi preoţii slujitori la biserica din Şchei. A urmat depunerea coroanelor de flori la mormântul diplomatului şi s-au susţinut câteva alocuţiuni din partea reprezentanţilor Muzeului "Prima Şcoală Românească" din Şcheii Braşovului, organizatorii evenimentului, şi a invitaţilor de seamă: preşedinta Asociaţiei Braşovene "Nicolae Titulesciu", Silvia Popa, directorul Fundaţiei Europeană "Nicolae Titulescu", prof. univ. dr. Gheorghe Potra, preşedintele Ligii pentru unitatea românilor din diaspora, prof. Victor Crăciun, ambasadorul Costantin Vlad, din partea Asociaţiei Ambasadorilor şi Diplomaţilor de carieră, vicepreşedintele Congresului Spiritualităţii Româneşti, generalul Mircea Chelaru, ministrul consilier în Ministerul Afacerilor Externe, prof. Dumitru Preda şi preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, prof. Ioan Lăcătuşu. Elevii au interpretat cântece patriotice şi poetul astrist Silviu Răducanu a susţinut un recital din opera lui Nicolae Titulescu.

Propus pentru premiul Nobel

Manifestarea s-a încheiat prin vizitarea bisericii şi a Muzeului primei şcoli româneşti, unde se află şi un spaţiu memorial dedicat lui Nicolae Titulescu.

S-a adus, astfel, un pios omagiu celui mai mare diplomat român, fost ministru al justiţiei, al finanţelor, ministru de externe (1927-28; 1932-36), ambasador în Anglia şi Franţa, preşedinte al Ligii Naţiunilor (azi ONU) în două legislaturi (1931-1932), propus pentru premiul Nobel pentru pace în anul 1935, decorat cu Steaua României de regele Carol I (1913), cu profunde implicaţii în actul Marii Unirii de la Alba Iulia ş.a.

Prin testamentul emis la Sant Moritz (Elevţia) în anul 1940 cerea să fie înmormântat "la poalele Tâmpei, pe o alee între brazi, undeva mai deoparte. Prietenii mei de la Braşov îmi vor găsi locul. Tache Ioanescu (înaintaşul său) la poalel Bugegilor (n.a. este înmormântat la Sinaia), eu la picioarele lui, la poalele Tâmpei... Aparţin Bisericii Ortodoxe Române". A murit în 17 martie 1941 şi, în ciuda dorinţei sale exprese de a fi înmormântat la Braşov, timp de mai bine de cinci decenii corpul său neînsufleţit a rămas la Cannes (Franţa), de unde a fost adus la Braşov abia în anul 1992, din iniţiativa comitetului "Nicolae Titulescu" format la Bucureşti şi Braşov. Cu puţin timp în urmă, de la Marsilia au fost aduse şi osemintele soţiei sale Ecaterina Titulescu fiind adăugate în acelaşi mormânt din Şchei.

Oaspeţii şi-au manifestat dorinţa de de a pereniza asemenea manifestări pentru omagierea înaintaşului nostru, căruia îi datorăm însăşi destinele acesteiu ţări pentru perioada interbelică.