Parastas pentru pomenirea regelui Mihai I

Preasfințitul Părinte Varlaam Plo­­-ieș­­teanul, Episcop-vicar patriarhal, a oficiat sâmbătă, 2 decembrie, slujba Parastasului pentru pomenirea regelui Mihai I al României, la comemorarea a șase ani de la tre­­cerea la cele veșnice a monarhului care a guvernat Regatul României între anii 1927-1930 și 1940-1947. La finalul slujbei de pomenire, ierarhul a rostit un cuvânt de evocare în care a prezentat legătura strânsă pe care ultimul rege al României a avut-o cu Biserica Ortodoxă Română pe tot parcursul vieții sale.

Anul acesta, la data de 5 decembrie, se împlinesc șase ani de la trecerea în veșnicie a regelui Mihai I al României, ultimul monarh care a condus Regatul României îna­inte de instaurarea republicii la presiunile regimului comunist, la data de 30 decembrie 1947. Cu acest prilej, în prima sâmbătă din luna decembrie, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a săvârșit slujba Parastasului pentru pomenirea regelui Mihai în Catedrala Patriarhală, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

La ceremonialul religios au participat și membri ai Casei Regale a României: Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române; Alteța Sa Regală Radu, Principe Consort; Alteța Sa Regală Principesa Sofia și Alteța Sa Regală Principesa Maria, precum și credincioși bucureșteni care au dorit să aducă pios omagiu Majestății Sale Regele Mihai I.

La finalul slujbei de pomenire, Preasfințitul Părinte Varlaam Plo­ieșteanul a rostit un cuvânt de binecuvântare și evocare în care a subliniat relația regelui Mihai I cu Biserica Ortodoxă Română de-a lungul vieții sale. „Regele Mihai I a fost o persoană plină de demnitate augustă, care a mărturisit cu toată forța credința creștină profundă, moștenită în primul rând de la mama sa, regina Elena, o femeie foarte evlavioasă, care l-a educat încă din pruncie în lumina virtuților izvorâte din Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos. Aceeași educație românească și creștinească a primit-o și în școală, în Clasa Palatină, având colegi din toate provinciile românești, pentru a se obișnui cu tradițiile, cu portul, cu graiul fiecărei provincii peste care avea să domnească. Formarea religioasă, pe lângă cea primită în familie de la mama sa, o datorează marelui academician și preot Niculae M. Popescu, care l-a crescut în dragoste și respect față de Biserică și ierarhia sa. De asemenea, din copilărie, a crescut în atmosfera relațiilor strânse dintre Tron și Biserică și a participat, în diverse biserici, dar mai ales în această catedrală, la slujbele de Bobotează, de Paști, de Crăciun sau la alte evenimente ale Bisericii sau ale Casei Regale. Atunci când s-a aflat în fața primei domnii, a fost ocrotit de regența formată din trei persoane, una dintre ele fiind Patriarhul României Miron Cristea, a cărui legătură cu tânărul rege a fost foarte caldă, asemenea unui bunic care privește cu dragoste pe nepotul său, în care își pune toate nădejdile. Regele Mihai a fost botezat în această catedrală în 1921 de către Mitropolitul Primat de atunci, viitorul Patriarh Miron. Tot în această catedrală, în dimineața zilei de 6 septembrie 1940, după ce mai înainte depusese jurământul de credință, Patriarhul Nicodim l-a uns cu Sfântul și Marele Mir. Scurta domnie a fost caracterizată prin cultivarea relațiilor dintre Biserică și Tron, regele Mihai participând la Sfintele Liturghii duminicale alături de membrii familiei, dar mai ales la sărbătorile mari sau la evenimente importante din viața Bisericii, cum a fost sfințirea catedralei din Timișoara sau învestirea unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. După instaurarea regimului comunist, regele Mihai și Patriarhul Nicodim au stat împreună împotriva noului regim și a noii ideologii. În exil el a continuat să iubească poporul român. A fost foarte apropiat de comunitatea creștină românească de la Geneva, mai apoi de la Lausanne, învățând de la mama sa să se roage mult, să frecventeze biserica, să se spovedească și să se împărtășească. Anii care au urmat căderii regimului comunist au fost o perioadă în care legătura cu Biserica și lucrarea de mărturisire au fost depline, în multe dintre discursurile sale regele Mihai mărturisind că această credință primită de la mama sa și cultivată statornic pe parcursul întregii vieți l-a salvat într-o perioadă atât de dificilă pentru sine și pentru familia sa. Prezența sa la întronizarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost un simbol al unității întregului popor român în jurul Patriarhului și al regelui”, a spus Prea­sfin­ția Sa.

Răspunsurile la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduși de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.