Părintele Buzera, pomenit la un an de la trecerea la Domnul

Părintele prof. univ. dr. Alexie Buzera a fost pomenit ieri, în Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva" din Craiova, la împlinirea sorocului de un an de la trecerea la Domnul. Cu acest prilej, au fost săvârşite Sfânta Liturghie şi slujba Parastasului de un sobor de preoţi, condus de protos. Vladimir Dărângă, Eclesiarhul Catedralei mitropolitane "Sfântul Dimitrie".

Câteva zeci de persoane, rude, prieteni şi cunoscuţi, au venit în biserica Parohiei Gherceştii Noi din Craiova pentru a aduce un pios omagiu celui care a fost, vreme de peste o jumătate de secol, părintele muzicii bisericeşti din Oltenia. Momentul a fost prilejuit de împlinirea unui an de la trecerea la cele veşnice a preotului Buzera, clericul, profesorul, cercetătorul, compozitorul şi mai ales părintele a zeci de generaţii de părinţi care astăzi slujesc cu vrednicie sfintele altare ale bisericilor din întreaga ţară.

După săvârşirea Sfintei Liturghii, părintele Ioan Ioanicescu a elogiat personalitatea remarcabilă a preotului Alexie. A luat cuvântul şi pr. lect. univ. dr. Ion Bîrnea, ucenicul şi urmaşul părintelui la Catedra de muzică a Facultăţii de Teologie, Istorie şi Ştiinţele Educaţiei din Craiova.

Moştenirea pentru generaţii

Osteneala vrednicului preot Alexie Buzera pentru promovarea muzicii bisericeşti din Oltenia a înveşmântat întreaga sa viaţă, din copilărie şi până la mormânt. El a trăit şi a respirat pentru o pasiune de care suntem convinşi că se bucură şi dincolo de moarte. Cu priceperea olarului a ştiut să modeleze caractere şi să formeze vieţi. Astăzi, la un an de zile de la naşterea sa în ceruri, ochiul său aspru, dar corect, încă mai analizează simfoniile cântărilor liturgice pe care, de multe ori, el însuşi le-a plăsmuit.

Întrebat fiind, într-un interviu, care este lucrarea în care se regăseşte, părintele profesor a răspuns că Manualul de muzică liniară. "În această carte - spunea părintele - am pus tot ce a fost mai bun, tot ce mi-a plăcut mie mai mult în seminar şi în şcoala de la Târgu-Jiu şi tot ce a fost mai frumos ca muzică şi mai util din punct de vedere educativ, estetic şi etic. Mă văd reprezentat prin acest manual şi sunt bucuros că a rămas în uzul tuturor seminariilor din Ţara Românească şi este util şi acum pentru că l-am revizuit în anul 1999 şi l-am retipărit". O moştenire pentru generaţii. Un dar pentru posteritate care ne va aminti de marea personalitate a unui muzician greu de egalat, născut şi crescut în sânul Bisericii oltene.

A cules, a transcris şi a publicat din folclorul oltenesc

Ucenic al marelui compozitor şi bizantinolog Chiril Popescu, pr. Buzera a urmat Şcoala de cântăreţi din Târgu-Jiu, Seminarul Teologic din Mofleni - Craiova, Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, Conservatorul din Bucureşti (1962-1965 şi 1967-1971) şi Şcoala doctorală a Academiei de Muzică "Ciprian Porumbescu", unde a obţinut titlul de doctor, cu teza "Cultura muzicală românească de factură bizantină din sec. al XIX-lea". A fost profesor la Seminarul Teologic din Craiova, iar mai apoi profesor titular al Catedrei de muzică bisericească din cadrul Facultăţii de Teologie din acelaşi oraş (1991-2004). Între anii 1971 şi 1975 a fost director al cursului de etnografie şi folclor din cadrul Universităţii populare din Craiova, iar din 1970 şi până în 1980 a îndeplinit funcţia de lector la Catedra de muzică din cadrul universităţii. A fost membru al Asociaţiei folcloriştilor din judeţul Dolj (din 1976) şi al Cercului Compozitorilor din Craiova (din 1978), iar din 1990 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A cules, a transcris şi a publicat din folclorul oltenesc, lăsând adevărate tezaure pentru muzica din această regiune a ţării: "De la Jiu în lung şi-n lat" (1971), "Folclor muzical din Gorj" (1976), "Cântec de plai străbun" (1979) etc. A susţinut conferinţe pe teme muzicale, simpozioane şi colocvii la Craiova, Bacău, Slatina, Bucureşti. A participat la emisiuni radiofonice pe teme de etnomuzicologie. A publicat articole, studii, recenzii în mai multe reviste, a armonizat şi a compus cântece în stil popular, o parte din ele fiind publicate în colecţii de specialitate. A compus slujba Sfântului Grigorie Teologul în notaţie bizantină (1981). Este autorul "Manualului de muzică liniară" pentru seminarele teologice, făcând parte, de asemenea, din Comisia de alcătuire a manualelor de religie pentru şcoli. A desfăşurat o activitate laborioasă pe plan muzical şi teologic. A pus în lumină opera marelui compozitor Ghelasie Basarabeanul.