Parohii şi mănăstiri în sărbătoare

Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită cu şase luni înainte de Naşterea Domnului. Această sărbătoare are un fundament biblic în Evanghelia Sfântului Luca. Evlavia credincioşilor faţă de Sfântul Ioan Botezătorul i-a determinat să construiască lăcaşuri de cult în cinstea lui.

În Arhiepiscopia Bucureştilor, la Mănăstirea Plumbuita din Capitală se sărbătoreşte astăzi hramul, "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul". Ctitorie a domnitorului Petru cel Tânăr, în secolul al XVI-lea, aşezământul monahal a marcat viaţa religioasă şi politică din Ţara Românească. Numele de Plumbuita

i-a fost dat de localnici, datorită faptului că biserica a fost pentru multă vreme acoperită cu tablă de plumb, iar, arată una dintre legende, Matei Basarab, având nevoie de ghiulele în timpul luptei, a dat la topit acoperişul de plumb al mănăstirii pentru a le fabrica. Altă legendă spune că bătălia lui Matei Basarab cu Radu Iliaş, care a avut loc sub zidurile mănăstirii, a fost atât de aprigă, încât mulţimea de ghiulele căzute pe acoperişul bisericii, topindu-se, au dat acoperişului un luciu de plumb. Mănăstirea Plumbuita adăposteşte părticele din moaştele Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe, Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava. De asemenea, hram este şi la Parohia Podul Vadului, oraşul Breaza, Protoieria Câmpina.

La Constanţa, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat ieri slujba Vecerniei la Biserica "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" din Constanţa, unde au fost aduse spre cinstire capul Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie şi moaştele Sfântului Mare Mucenic Procopie, de la Parohia Hălăuceşti, jud. Iaşi, Protoieria Paşcani. Sfintele odoare vor rămâne în Constanţa până în seara zilei de astăzi. După slujba religioasă, a fost lansată publicaţia Parohiei, "Dreapta credinţă".

Hram la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Antoneşti, Argeş

În Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Antoneşti se sărbătoreşte hramul. Această mănăstire de maici dăinuie pe plaiurile argeşene din anul 1943 când s-au început lucrările de construire a lăcaşului de cult. Din cauza lipsei fondurilor, lucrările au stagnat, iar lăcaşul de cult a folosit drept staul pentru animale. După anul 1989, la iniţiativa Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Calinic, au început lucrările de reconstruire care au fost terminate în anul 2004, mănăstirea fiind sfinţită în data de 24 iunie, în ziua de cinstire a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Mănăstirea se află în comuna Corbeni. La biserica schitului vechi al Mănăstirii Frăsinei, din Arhiepiscopia Râmnicului, se sărbătoreşte astăzi hramul. Lăcaşul de cult păstrează pictura lui Teodor Zugravul, realizată în anul 1763. Mănăstirea Frăsinei este situată în comuna Muereasca, la 25 km de Râmnicu Vâlcea.

Hramul Mănăstirii Rogozu din Vrancea

Sărbătoarea "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" este ziua în care Mănăstirea Rogozu din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei îşi sărbătoreşte hramul. Cu această ocazie, la mănăstire au fost aduse şi moaştele Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi. Mănăstirea vrânceană Rogozu, ctitoria domnitorului Matei Basarab, sărbătoreşte astăzi hramul principal, "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul". Bucuria maicilor din mănăstire şi a credincioşilor care au drag de acest aşezământ de rugăciune va fi împlinită şi de aducerea moaştelor Sfântului Leontie de la Rădăuţi. "În acest an, sărbătoarea va fi dublată de aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi, evenimentul fiind posibil la iniţiativa Înalt Preasfinţitului Epifaniei, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, şi cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Sfintele moaşte au fost întâmpinate de soborul de maici în ajunul sărbătorii şi au fost aşezate în biserica mănăstirii", ne-a declarat părintele Adrian Ionescu, consilier relaţii media al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei.

Liturghie arhierească de hramul mănăstirii

În seara zilei de 23 iunie, un sobor de slujitori au săvârşit în biserică slujba Privegherii, iar în ziua de sărbătorire a hramului, sfintele moaşte sunt purtate la locul special amenajat din curtea aşezământului monahal spre închinare credincioşilor. Sfânta Liturghie este săvârşită la Mănăstirea Rogozu de Înalt Preasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Stavrofora Serafima Pricop, stareţa Mănăstirii Rogozu,

ne-a declarat că sfintele moaşte ale Sfântului Leontie de la Rădăuţi vor rămâne la Mănăstirea Rogozu până duminică, 26 iunie. Mănăstirea Rogozu a pregătit pentru pelerinii veniţi la hram pachete cu alimente. Mănăstirea Rogozu este situată în partea de sud-est a Subcarpaţilor Vrancei, la o distanţă de 10 km de municipiul Râmnicu Sărat, pe raza comunei Slobozia Bradului, judeţul Vrancea. A fost întemeiată în timpul domnitorului Matei Basarab, în anul 1647, primul nume cunoscut fiind acela de Schitul Poiana Rusului, deoarece aici se nevoiau călugări ruşi, printre care şi cuviosul Paisie Velicicovschi. În timpul epidemiei de ciumă din anul 1812, schitul a ars, fiind distrus din temelie. Opt ani mai târziu, în 1820, boierul Constantin Robescu, împreună cu soţia sa, a rectitorit sfântul lăcaş, păstrându-i hramul, "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", dar i-a schimbat numele în Schitul Rogoz, denumire preluată de la iarba care creştea din abundenţă pe dealurile din apropiere. Un alt lăcaş de rugăciune care îşi serbează hramul este Biserica "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" din oraşul Focşani, ctitoria domnitorului Dimitrie Gica, în anul 1661. (Ioan Buşagă, Marius Nedelcu)