La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Pârvu Mutu Zugravul, propus pentru canonizare
Ierarhii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei s-au întrunit sâmbătă, 20 mai 2017, în şedinţă de lucru, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul şedinţei, Patriarhul României a anunţat că Sinodul Mitropolitan va propune Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca pictorul Pârvu Mutu să fie canonizat cu numele Sfântul Pafnutie Zugravul, pentru viaţa sa aleasă, petrecută în tăcere isihastă şi rugăciune.
Întâistătătorul Bisericii noastre a prezentat în ordinea importanţei liturgice şi teologice subiectele de pe ordinea de zi. „Avem texte privind viitoarea canonizare a cuviosului Pafnutie Pârvu Zugravul, care este cunoscut îndeobşte sub numele de Pârvu Mutu, cel mai mare pictor bisericesc din epoca Brâncovenilor şi Cantacuzinilor şi primul care a înfiinţat o şcoală de pictură bisericească cu profil naţional. În Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti, ne-am gândit că este foarte important, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, să scoatem în evidenţă această personalitate, nu doar pentru faptul că era un mare pictor, ci că era şi un mare isihast. Numele de Mutu vine nu din faptul că ar fi fost mut, ci pentru că nu picta decât în stare de rugăciune şi tăcere. Dacă se întâmpla ca într-o zi să vorbească, se oprea din lucrare şi începea în ziua următoare. A devenit monah după moartea soţiei, la Mănăstirea Mărgineni din Dâmboviţa şi la Schitul Robaia din Argeş. Acolo se află şi osemintele sale, care vor deveni sfinte moaşte după canonizare”, a explicat Preafericirea Sa.
În continuare, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că pe ordinea de zi se află şi aprobarea icoanei Sfântului Cuvios Porfirie Kavsokalivitul şi slujbele unor sfinţi deja canonizaţi, precum şi mai multe aspecte administrative. „Avem o lucrare sfântă, frumoasă, de mare folos duhovnicesc pentru credincioşii noştri, pentru întărirea evlaviei şi pentru cinstirea sfinţilor care L-au mărturisit pe Hristos, de-a lungul veacurilor, pe teritoriul Bisericii noastre, în poporul român.
De asemenea, avem unele subiecte pe ordinea de zi care se referă la disciplina bisericească, hotărâri ale consistoriilor mitropolitane şi unele teme pur administrative, legate de perspectiva salarizării unitare în Biserică, ca urmare a viitoarei legi a salarizării unitare, şi aspecte legate de trecerea în rândul mănăstirilor a unor schituri. Iată o agendă foarte bogată, dar foarte actuală şi necesară pentru bunul mers al Mitropoliei în special şi al Bisericii Ortodoxe Române în general”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Sinodul Mitropolitan coordonează activităţile comune ale eparhiilor din cadrul Mitropoliei şi veghează ca pe cuprinsul acesteia să fie apărate şi promovate credinţa ortodoxă, unitatea liturgică şi disciplina canonică a clerului şi monahilor, precum şi întrajutorarea frăţească a eparhiilor.