Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, în România

Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient a ajuns ieri, 28 noiembrie, în România. Delegaţia antiohiană a fost întâmpinată pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă“ de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal. Preafericitul Părinte Ioan al X-lea (Youhanna Yazigi) a fost primit apoi la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Slujba de întâmpinare a delegaţiei Patriarhiei Antiohiei şi a Întregului Orient a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa întâistătătorilor celor două Biserici Ortodoxe, a mai multor ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a membrilor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi a numeroşi credincioşi.

Momentul liturgic s-a încheiat cu un Polihroniu pentru întâistătătorii celor două Biserici surori, pentru membrii delegaţiei Patriarhiei Antiohiei şi a Întregului Orient, pentru ierarhii prezenţi şi pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a urat bun venit Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X-lea şi a vorbit despre vizitele efectuate de patriarhii Antiohiei în Biserica Ortodoxă Română de-a lungul timpului. „Preafericirea Voastră reprezentaţi o Biserică Apostolică despre care, în Sfânta Scriptură a Noului Testament, se scrie că a fost fondată de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Acolo, în Antiohia Siriei, pentru prima dată ucenicii lui Hristos au fost numiţi creştini. Ştim că acum, din nefericire, creştinătatea din Orientul Mijlociu suferă foarte mult din cauza conflictelor armate. Dorim să subliniem faptul că în această biserică au venit mai mulţi patriarhi ai Antiohiei şi ea a fost sfinţită de un patriarh al Antiohiei. Dar mai întâi amintim că, în anul 1587, Patriarhul Ioachim al V-lea al Antiohiei a trecut prin Moldova, cu prilejul călătoriei sale la Moscova. Apoi, Patriarhul Macarie (Mihail) al III-lea Zaim, în data de 6 iunie 1658, a sfinţit această biserică, actuala Catedrală Patriarhală. Patriarhul Macarie al III-lea a vizitat Moldova şi Ţara Românească timp de patru ani, fiind însoţit de diaconul Paul de Alep, care a scris un jurnal de călătorie. În anul 1700, un alt patriarh al Antiohiei, Atanasie al III-lea Dabbas, a călătorit în Ţara Românească şi a fost primit la curtea domnitorului Constantin Brâncoveanu, care i-a oferit cărţi în limba arabă tipărite la Mănăstirea Snagov şi o tipografie pentru limba arabă. Apoi, Patriarhul Silvestru Cipriotul a făcut două călătorii în Ţara Românească, între 1729 şi 1730 şi între 1744 şi 1748, primind ajutoare pentru Biserica sa. Mai târziu, în 1951, Patriarhul Alexandru al III-lea al Antiohiei şi al Întregului Orient, în vârstă de aproape 90 de ani, a vizitat Biserica Ortodoxă Română.  Acelaşi patriarh vizita Biserica Ortodoxă Română în perioada 12-17 septembrie 1954. În 1959, Patriarhul Theodosie al IV-lea a făcut un scurt popas la Bucureşti şi, în 1974, Patriarhul Elias al IV-lea al Antiohiei a făcut, de asemenea, o vizită Patriarhiei Române. Patriarhul Ignatie al IV-lea a vizitat Patriarhia Română de trei ori: în 1981, în 1996 şi în 1998“, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Îmi ridic rugăciunile în aceste zile binecuvântate pentru pacea lumii“

În continuare, Preafericitul Părinte Ioan al X-lea a evidenţiat că „legăturile puternice între cele două Biserici, cea Română şi cea Antiohiană, n-au putut fi afectate de distanţa geografică, nici de vremurile grele“. De asemenea, Preafericirea Sa a prezentat şi dificultăţile cu care se confruntă creştinii ortodocşi din Orientul Mijlociu: „Venim astăzi cu durere sufletească adâncă pentru ceea ce se întâmplă în pământul Antiohiei. Dar această durere o sufocăm cu strălucirea nădejdii noastre în Domnul, iar valurile întunericului prezent le pătrundem cu ancora puterii şi profunzimea credinţei fermentate în inimile credincioşilor noştri. De mai mult de trei ani, Siria plăteşte cu sângele fiilor ei preţul demnităţii şi al suveranităţii ei. Ea, Siria, nu pretinde că este o ţară perfectă, dar nici o ţară în lumea aceasta nu poate pretinde perfecţiunea, oriunde. Iar noi am afirmat şi mai afirmăm că soluţia în Siria vine numai prin dialogul politic şi paşnic. Ne-am săturat de sloganurile îndulcite. Singurul deziderat trebuie să fie recuperarea păcii în toată Siria şi ştim că acest lucru nu este imposibil, pentru că ne amintim foarte bine de cum era ţara aceasta, o patrie a păcii, înainte de 2011. Nu dorim să vedem ţara noastră ca pe un pământ al terorismului transfrontalier. Nu s-a cunoscut până acum nici în Siria şi nici într-o altă ţară din Orientul Mijlociu cultura takfirului, a răpirii şi nici a deportării populaţiei creştine şi necreştine. Cei doi mitropoliţi ai Alepului, care sunt răpiţi de mai mult de un an şi jumătate, nu au fost decât ambasadori ai păcii pentru lumea aceasta şi dezbaterile ei, căutând să aducă pace prin Cuvântul lui Dumnezeu. Ce face acum lumea? Se preocupă ea în toate aceste conferinţe de această problemă? De ce comunitatea internaţională păstrează tăcerea în ceea ce priveşte soarta lor? Cum se raportează şi ce măsuri se iau faţă de ceea ce se întâmplă în tot Orientul Mijlociu cu toate suferinţele şi durerile lui, al căror început nu a fost criza Siriei, şi sfârşitul lor nu va fi distrugerea Irakului, şi manipularea cu stabilitatea Libanului. Noi am venit aici dorind să vă transmitem o imagine a durerii noastre pentru ceea ce se întâmplă în Siria, Liban, Irak şi tot Orientul Mijlociu. Avem o mare durere şi pentru Liban şi pentru tot ce se întâmplă în el, pentru blocarea funcţionării instituţiilor constituţionale, ce sunt legate prin acorduri externe, care nu mai pot să se ocupe de binele cetăţeanului, ce primează în faţa oricărui bine. Însă durerea aceasta dispare în faţa încrederii noastre în Domnul cerului şi al pământului, sub a Cărui Cruce dătătoare de viaţă punem toate durerile noastre primind bucuria slăvitei Sale Învieri. Îmi ridic rugăciunile în aceste zile binecuvântate pentru pacea lumii“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Ioan al X-lea.

Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient efectuează, în perioada 28 noiembrie - 2 decembrie, o vizită frăţească în Patriarhia Română.