Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Patriarhul nostru aniversează 60 de ani de viaţă

Patriarhul nostru aniversează 60 de ani de viaţă

Un articol de: Narcisa Balaban Urucu - 21 Iul, 2011

În urmă cu 60 de ani, în zilele fierbinţi ale lunii Cuptor, în Dobreşti, judeţul Timiş, un sat binecuvântat de Dumnezeu cu oameni credincioşi, se năştea cel de-al treilea copil al familiei Alexie şi Stela Ciobotea. După 56 de ani, acesta avea să devină cel de-al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Astăzi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este cinstit de membri ai Sfântului Sinod, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice româneşti, de cler şi credincioşi.

 

Copilul Dan Ilie Ciobotea a deprins încă de la o vârstă fragedă gustul pentru mersul la biserică. Aşa cum mărturisea într-un interviu acordat publicaţiei noastre, în urmă cu trei ani, sora Părintelui Patriarh, doamna Florica Vişan-Ciobotea, acesta era "fascinat de tot ce se petrece acolo şi căuta, chiar de când era foarte mic, să se implice în orice activitate care era legată de biserică. Astfel, fratele meu îşi rezervase în fiecare sâmbătă seara măturatul curţii, treabă pe care o făcea oricât de târziu, ca duminică să poată merge dis-de-dimineaţă la biserică. Duminica se trezea devreme, se îmbrăca frumos şi făcea apoi drumuri-drumuri la poartă, până venea epitropul, care stătea mai la vale faţă de noi, ca să meargă împreună la biserică, să tragă clopotul care-i anunţa pe credincioşi începutul slujbei. Şi îmi amintesc ce mândru a venit acasă în duminica în care a reuşit singur să facă acest lucru, fără să mai fie ajutat de epitrop".

 

 

Şcoala primară a urmat-o în satul natal, iar gimnaziul la Lăpuşnic. În 1966 începea cursurile liceale în oraşul Buziaş, pe care avea să le continue în Lugoj, la Liceul "Coriolan Brediceanu", unde a întâlnit profesori care, aşa cum mărturisea Preafericirea Sa în urmă cu şase ani, i-au "dăruit pasiunea pentru studii temeinice şi pentru orizont larg. Cultura generală din liceu a fost o bază solidă pentru facultăţile pe care le-am urmat apoi".

 

 

 
 

Doctorate la Strasbourg şi Bucureşti

 

 

În perioada 1970-1974 urmează cursurile Institutului Teologic Universitar Ortodox din Sibiu. Aici l-a marcat în primul rând atmosfera de frăţietate, după cum însuşi preciza în urmă cu şase ani într-un interviu acordat publicaţiei "Însemnări ieşene": "Fiindcă libertatea civică exterioară, socială era limitată, am intensificat libertatea spirituală, interioară. Rugăciune multă, studiu zilnic intens, în biblioteca bogată a institutului, multe colocvii şi examene, dar şi multă bucurie şi frăţietate - aceasta era atmosfera de atunci. Am reţinut, peste timp, mai mult lumina pe care am primit-o de la profesori şi colegi decât limitările şi neajunsurile acelor vremi". Urmează apoi timp de doi ani cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, sub îndrumarea marelui teolog Dumitru Stăniloae. Continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) şi doi ani la Universitatea "Albert Ludwig" din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania). Sub îndrumarea a doi reputaţi profesori francezi, Gerard Ziegwald şi André Benoît, îşi pregăteşte lucrarea de doctorat pe care o susţine la 15 iunie 1979, devenind astfel doctor al Universităţii din Strasbourg. La 31 octombrie 1980, la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, susţine, după pregătirea şi sub îndrumarea mentorului său, părintele profesor Dumitru Stăniloae, o variantă extinsă a acestei lucrări, sub titlul "Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală". În referatul de evaluare critică şi de prezentare a tezei, pr. prof. acad. Dumitru Stăniloae remarca: "Prin informaţia ei bogată, prin maturitatea spirituală ce iradiază din coerenţa, din înţelegerea, din logica şi echilibrul expunerii, lucrarea îl impune pe autor ca pe o speranţă luminoasă a teologiei noastre".

 

 

Peste timp s-a dovedit că intuiţia profesorului de vocaţie şi a părintelui duhovnicesc a avut o dimensiune profetică şi a marcat conştiinţa teologică a tânărului doctor în teologie Dan Ilie Ciobotea.

 

 

În perioada anilor 1980-1988 este lector la Institutul Ecumenic din Bossey, Geneva (Elveţia) şi profesor asociat la Geneva şi Fribourg în Elveţia.

 

 

 
 
 
 

Rânduiala aspră a Sihăstriei

 

 

În 1987, într-o noapte de vară, în paraclisul Mănăstirii Sihăstria din ţinutul Neamţului, sub mantia marelui duhovnic al românilor, arhimandritul Cleopa Ilie, care i-a fost naş de călugărie şi duhovnic, depunea voturile monahale, îmbrăţişând astfel viaţa aspră a călugăriei. Deşi avea o pregătire deosebită, nu făcea nimic ca să se vadă aceasta. Mânca la trapeza mănăstirii, la un loc cu ceilalţi fraţi, şi participa la absolut toate slujbele - fie ele de noapte sau de zi - care se oficiau la mănăstire. "Teologul Ilie Ciobotea avea o viaţă duhovnicească şi înainte de a veni la mănăstire. Chiar şi în camera lui de la Geneva sau din alte locuri unde a mai stat, deşi nu era călugăr, avea un colţ de rugăciune, un colţ cu icoane şi cărţi pe care le folosea la rugăciune. De fapt, camera lui era ca o chilie călugărească", după povestirile arhim. Vitalie Danciu, stareţul Mănăstirii Golia din Iaşi, fiu al Sihăstriei.

 

 

Tradiţia Mănăstirii Sihăstria este ca, după călugărie, monahul să stea îmbrăcat cu reverenda, rasa monahală, mantia care se ia pe deasupra, cu camilafca pe cap şi cu lumânarea aprinsă şi crucea în mână cinci zile şi cinci nopţi, într-o stare de veghe. "În cele cinci zile, în chilie trebuie să citeşti, să te rogi, să stai îmbrăcat şi să dormi într-un scaun lângă masă. Cele cinci zile sunt considerate ca făcând parte dintr-un început de viaţă călugărească autentică, sunt un model de adevărată viaţă monahală. Apoi, noul monah trebuie să-i slujească, să-i servească la masă pe ceilalţi, pentru că el este mic", după cum ne mai spune părintele Vitalie. Şi Patriarhul de azi al României a trecut peste această rânduială foarte aspră.

 

 

A fost hirotonit apoi ierodiacon, iar în 1988, protosinghel şi numit consilier patriarhal, director al Sectorului Teologie contemporană şi dialog ecumenic.

 

 

În 1990, la 4 martie, este ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, iar la 7 iunie 1990, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Începând cu data de 1 iulie, când a fost întronizat în această demnitate, timp de aproape 18 ani, până în anul 2008, a desfăşurat o bogată activitate pastoral-misionară, culturală şi social-filantropică, ce a marcat istoria eparhiei din nord-estul ţării.

 

 

 
 
 
 
 

"Un patriarh de care aveam nevoie"

 

 

Moldovenii îşi amintesc cu drag de mitropolitul care le-a fost îndrumător spiritual aproape două decenii, de predicile profunde pline de învăţături duhovniceşti, de geniul, de ce nu, organizatoric şi administrativ al celui de care în aplauze s-au despărţit când a plecat să conducă Biserica noastră din cea mai mare demnitate, pentru că erau convinşi, aşa cum ne mărturisea un ieşean la un an de patriarhat, că "ne-a dat Dumnezeu patriarhul de care aveam nevoie". În Moldova a pus bazele Facultăţii de Teologie "Dumitru Stăniloae" din Iaşi, unde a fost şi profesor, a înfiinţat seminarii teologice, instituţii mass-media. A înfiinţat 40 de mănăstiri şi schituri, iar în cadrul programului "Nici un sat fără biserică şi fără casă parohială", peste 300 de parohii, a iniţiat şi susţinut construirea a peste 250 de biserici noi.

 

 

La 30 septembrie 2007, când a fost întronizat, avea să înceapă o nouă misiune, aceea de patriarh, realmente mai grea, cu priorităţi misionare spre care, cu mai multă insistenţă, Biserica este chemată să se îndrepte astăzi.

 

 

Pentru a enumera activităţile Patriarhului în cei aproape patru ani, paginile de ziar ne sunt insuficiente. De aceea, ne vom limita doar la a aminti, pe scurt, faptul că, încă din primul an de patriarhat, la două luni de la întronizare, a pus piatra de temelie pentru Catedrala Mântuirii Neamului, un vis al românilor mai mare decât un secol, a fost definitivat textul Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii noastre, cu tot ceea ce înseamnă, de la viaţa de parohie până la cea de patriarhie, existenţa unor reglementări clare şi eficiente pentru misiunea Bisericii. De asemenea, Părintele Patriarh a înţeles urgenţa misionară a Patriarhiei, respectiv grija pentru comunităţile româneşti din afară, înfiinţându-se în acest sens eparhii noi în Spania, Italia, Australia, în ţările nordice. De asemenea, pornind de la experienţa ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Preafericirea Sa a înţeles necesitatea ca, la nivel de Patriarhie, să existe o preocupare specială pentru misiunea Bisericii prin intermediul mass-media. Centrul de Presă Basilica, cu posturile de radio şi televiziune Trinitas şi publicaţiile "Lumina", este o iniţiativă concretizată, cu efecte benefice pentru misiunea Bisericii.

 

 

Sub purtarea de grijă a Preafericirii Sale, în Arhiepiscopia Bucureştilor, pe care mai înainte de toate o păstoreşte ca Arhiepiscop, au fost înfiinţate noi parohii şi aşezăminte monahale, nenumărate programe social-filantropice au fost derulate, înfiinţate şi amenajate noi centre sociale, cămine, cabinete şi aşezăminte sociale, desfăşurate campanii şi programe de informare pe diverse teme etc. Prin energia şi tenacitatea cu care a coordonat activităţile Administraţiei Patriarhale, Patriarhul Daniel a demonstrat că, prin muncă susţinută şi cinstită, efectele crizei pe care o traversează ţara noastră, şi nu numai, pot fi limitate şi chiar înfrânte.

 

 

Continuând tradiţia pe care a scris-o la Iaşi, din iniţiativa Preafericirii Sale au fost aduse din străinătate moaşte şi relicve de sfinţi, la hramul Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, au fost canonizaţi mai mulţi cuvioşi şi ierarhi români etc.

 

 

Bogată activitate academică şi ştiinţifică

 

 

Dar pentru că în cei peste 20 de ani de arhierie s-a concentrat cu maximă atenţie asupra laturii administrative pastorale, sociale şi filantropice, Părintele Patriarh nu a neglijat latura culturală şi academică, participând la 120 de simpozioane, congrese, conferinţe, colocvii sau întruniri naţionale şi internaţionale, organizând, de altfel, la Iaşi şi la Bucureşti 48 de simpozioane, colocvii, congrese şi expoziţii. Cu o bogată activitate ştiinţifică şi publicistică, Patriarhul nostru are peste 10 cărţi, iar altele se află în curs de apariţie, precum şi peste 52 de broşuri, peste 900 de articole, studii, cuvântări, prefeţe în limba română şi aproape 120 de studii şi articole scrise în franceză, engleză, germană şi alte limbi.

 

 

De-a lungul celor peste 30 de ani de activitate academică şi celor 21 de arhierie, Patriarhul românilor ortodocşi a deţinut numeroase funcţii şi a fost onorat cu multe distincţii şi titluri, printre care cel de Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi străinătate. De asemenea Preafericitul Părinte Daniel este cetăţean de onoare al mai multor oraşe din ţară.

 

 

 
 
 
 

 

 

Programul festiv

 

 

 

 

Cu prilejul aniversării a 60 de ani, de la ora 8:00, Patriarhul României va sfinţi pictura şi catapeteasma recent restaurate din paraclisul istoric cu hramurile "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfântul Prooroc Daniel şi Cuvioasa Parascheva" al Reşedinţei patriarhale, potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române. La ora 11:00, în Catedrala patriarhală va fi oficiat un Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Preafericirii Sale, Bisericii Ortodoxe Române şi poporului român.

 

 

De la ora 12:00, în Aula Magna "Teoctist Patriarhul" din Palatul Patriarhiei va avea loc un moment aniversar dedicat împlinirii a 60 de ani de către Patriarhul României, care va cuprinde lansarea unui Album aniversar şi a unui Volum omagial, precum şi difuzarea unui film documentar realizat de postul de televiziune TRINITAS TV al Patriarhiei Române.

 

 

Sunt aşteptaţi la eveniment cei care doresc să îl felicite pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: membri ai Sfântului Sinod, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice româneşti, cler şi credincioşi.