Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
Patriarhul României la Mănăstirea Cernica
În Duminica dinaintea Botezului Domnului, pe 3 ianuarie 2021, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s‑a aflat în mijlocul obştii monahale a mănăstirii ilfovene Cernica. Părintele Patriarh Daniel a rostit cu acest prilej un cuvânt de învăţătură în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” şi „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din ostrovul aşezământului monahal, în care a subliniat faptul că Evanghelia citită în cadrul Sfintei Liturghii (Marcu 1, 1‑8) ne arată că Botezul creştin dăruieşte înfierea prin har.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le‑a vorbit credincioşilor prezenţi despre lucrarea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, cel care a fost Înaintemergător al Domnului şi pregătitor al venirii Sale în lume. „Sfântul Ioan Botezătorul a fost profeţit de prorocul Maleahi şi de prorocul Isaia, când au zis: «Iată, Eu trimit pe îngerul Meu înaintea feţei Tale, care va pregăti calea Ta» (Marcu 1, 2; Maleahi 3, 1); «Glasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui» (Marcu 1, 3; Isaia 40, 3). Evanghelia de astăzi, într‑o formă foarte concentrată, specifică Sfântului Evanghelist Marcu, ne vorbeşte despre faptul că lucrarea Sfântului Ioan Botezătorul era deja prevestită cu secole înainte. Aşadar, Sfântul Ioan Botezătorul intră într‑un plan al lui Dumnezeu de mântuire a lumii şi el face o lucrare plănuită de Dumnezeu Însuşi, nu hotărâtă de oameni. Mântuitorul trebuia să fie arătat lumii de către cineva, trebuia să fie prezentat poporului şi să i se spună care este identitatea Sa şi care este misiunea Sa”, a spus Preafericirea Sa.
Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat ce însemna botezul pocăinţei, precizând că Sfântul Proroc Ioan Botezătorul avea conştiinţa că botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor, pe care el îl practica, nu era un botez desăvârşit, ci o formă incipientă de botez. „Botezul său va fi desăvârşit de Cel care va boteza pe oameni nu doar cu apă, ci şi cu Duh Sfânt. Ce însemna botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor? Acesta era o formă pregătitoare a botezului creştin pe care îl va institui Mântuitorul Iisus Hristos când a spus: «Mergând învăţaţi toate neamurile, botezându‑le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Învăţându‑le să păzească toate câte v‑am poruncit vouă» (Matei 28, 19‑20). Botezul Sfântului Ioan era unul de conştientizare a stării de păcătoşenie a omului şi de conştientizare a faptului că omul are nevoie de iertarea păcatelor. De aceea, Sfântul Ioan când cheamă la pocăinţă le spune oamenilor să‑şi schimbe modul lor de a gândi, de a vieţui şi de a făptui. Pocăinţa nu este un act emoţional, sentimental, un simplu regret, ci este o schimbare de atitudine în relaţiile noastre cu Dumnezeu şi cu semenii. Pocăinţa este aşadar o convertire, o înnoire a vieţii”.
Referitor la botezul creştin, Patriarhul României a reliefat că prin el ni se dăruiesc iertarea păcatelor, înfierea prin har şi începutul învierii duhovniceşti. „Botezul Sfântului Ioan era unul pregătitor, nu era unul deplin. Botezul creştin va oferi, ca botez prin apă şi Duh Sfânt, nu doar iertarea păcatelor, ci şi înfierea prin har a omului care se botează în numele Sfintei Treimi şi începutul învierii noastre sufleteşti din moartea cauzată sau pricinuită de păcat”, a arătat Preafericirea Sa.
În continuare, Părintele Patriarh Daniel a precizat că Sfântul Ioan Botezătorul a fost un precursor al vieţii monahale, prin asceza şi nevoinţele sale. Totodată, Preafericirea Sa a îndemnat la mai multă atenţie atunci când botezăm copiii, cărora trebuie să le dăm nume de sfinţi. „Aproape toate numele din Vechiul Testament sunt teofore, purtătoare de numele lui Dumnezeu. Chiar cuvântul Ioan înseamnă cel agreat, cel iubit de Dumnezeu”.
Patriarhul României a evidenţiat apoi care au fost profeţiile Sfântului Ioan Botezătorul. „El a făcut două mari profeţii, şi anume, a prorocit faptul că Hristos Se va jertfi la sărbătoarea Paştilor iudaice, când a zis: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii» (Ioan 1, 29). La evrei, de Paşti se jertfea mielul pascal, de aceea, Sfântul Apostol Pavel va spune: «Paştile nostru Hristos S‑a jertfit pentru noi» (I Corinteni 5, 7). A doua profeţie a Sfântului Ioan Botezătorul a fost atunci când a spus că «eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; (...) Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc» (Matei 3, 11). Prin aceasta, el a profeţit că Pogorârea Duhului Sfânt se va face în chip de limbi de foc la Rusalii. Aceste două profeţii arată că a fost inspirat de Dumnezeu când a vorbit despre Iisus Hristos. Dar cuvântul proroc însemna şi a mărturisi ceva în faţa oamenilor şi mai ales pentru aceasta Sfântul Ioan Botezătorul a fost numit proroc. Pentru că a mărturisit în faţa oamenilor, la Iordan, că Iisus din Nazaret este Mesia, Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic”, a explicat Preafericirea Sa.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Mănăstirii Cernica mai multe cărţi cu conţinut religios apărute recent la Editurile Patriarhiei Române, patru DVD‑uri realizate de TRINITAS TV: „Biserica în timp de pandemie”; „Părinţi şi copii în iubirea lui Hristos”; „Binefăcătorii” şi „Evlavie în bună rânduială. Hramul Catedralei Patriarhale în condiţii de pandemie”, Pastorala de Crăciun 2020 „Iubirea smerită a lui Hristos dăruieşte viaţa veşnică” şi tămâie naturală din Oman. La rândul său, protos. Vasile Pîrjol, stareţul Mănăstirii Cernica, i‑a oferit Preafericirii Sale o icoană cu Naşterea Domnului.